Era intimidării şi a agresivităţii online. Cum putem lupta împotriva comunicării violente pe internet – VIDEO

Asistăm, în zilele noastre, la o creștere globală a “hate-speech-ului”, a “bullying-ului” și a manifestării negative sub forma comunicării pe internet, atrage atenţia Alexandra Crăciun, communication consultant, în cadrul Conferinţei de Leadership Feminin The Woman de la Cluj-Napoca. Iar aceste lucruri ne pot afecta, atât personal, cât şi profesional. Fiecare dintre noi putem cădea victimă a comunicării violente pe internet, atrage atenţia Alexandra Crăciun. Aşadar, spunea ea, este momentul să tragem câteva semnale de alarmă în acest sens.

Bullying și comunicare violentă

Mai multe motive au determinat-o pe Alexandra să atragă atenția asupra importanței cumpătării în comunicarea online, a conștientizării și evitării violenței. În primul rând,  motivul Colectiv, prin modul în care a tratat presa aceste proteste, a existat foarte multă comunicare violentă, ea fiind una dintre persoanele care frecventa clubul din Capitală. Apoi, motivul #rezist, unde, prin cele relatate în presă, a existat atât comunicare violentă cât și manipulare în masă. Apoi, Alexandrei i-au atras atenţia şi măsurile luate împotriva avorturilor de Donald Trump, dar şi subiectul referitor la Brexit.

“Să ne întrebăm ce facem atunci când primim un review negativ?”, atrage atenţia expertul în comunicare, dând ca exemplu situaţia Monicăi Lewinski care a suportat multiple critici pentru greșeala făcută la 20 de ani.

ANALIZĂ: Populaţia din Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi va creşte foarte mult

ANCOM: Două din trei conexiuni de internet fix permit viteze de cel puţin 100 Mbps

“Nu exista atunci o denumire pentru ceea ce mi s-a întâmplat. Azi îi spunem cyberbullying sau hărţuire. Mi-am pierdut reputaţia, demnitatea şi aproape mi-am pierdut viaţa”, spunea aceasta.

Să fim conștienți de faptul că asemenea lucruri se pot întâmpla oricui, atrage atenţia expertul în comunicare, totul se poate transforma într-un coșmar într-un timp foarte scurt.

Alexandra Crăciun a amintit de situaţia prin care a trecut Raluca Jensen, blogger, care locuiește în Suedia. Tânăra a primit amenințări pentru modul în care scrie, având curajul de a spune lucrurile în față. Totuşi, în Suedia există legislație anti-trolling, dar în România nu.

Totul se răsfrânge și în plan profesional

Atunci când sesizăm un lucru în neregulă într-un local, într-un magazin sau în orice locaţia ne-am afla, cel mai potrivit lucru ar fi acela de a ne adresa personalului, managerului, de a sesiza evantuala problemă şi a discuta pe seama situaţiei respective. Cel mai rău lucru pe care poţi să îl faci este să postezi pe internet cele sesizate, eventual şi cu o fotografie alăturată. Acest lucru poate distruge complet o afacere, iar consecinţele sunt nebănuite.

Aşa s-a întâmplat şi în România, în cazul unui restaurant, când cineva a postat o fotografie cu un vierme găsit în salată. A urmat o întreagă isterie media. Un alt caz este cel al unui local dintr-un mare oraş din ţară unde a fost zărit şi fotografiat un şoarece care traversa încăperea.

“Cel care a făcut fotografia ar fi trebuit, mai întâi, să discute cu managerul, altfel, prin faptul că a postat pe Facebook dă impresia că vrea să agreseze. Să ne gândim ce efecte are un asemenea gest asupra business-ului acelui om”, insistă Alexandra Crăciun.

Empatie și comunicare non-violentă

Pentru evitarea comunicării violente există câteva lucruri pe care trebuie să le avem în vedere: trebuie să încercăm să punem puțin suflet, să fim prezenți în ceea ce facem, să oferim compasiune și empatie, să încercăm să observăm fără să evaluăm, fără critici.

“Să evităm a ne rezuma la bine și rău, să ne gândim că poate azi persoana în cauză a avut o zi proastă, a a vut un comportament care nu mi-a convenit! Să pornim comunicarea de la ceva care spune ceva pozitiv despre cei de lângă noi! Şi să nu ne fie teamă să fim vulnerabili! Blândețea e a celor puternici, a fi blând e un act de putere, nu invers!”, a conchis Alexandra Crăciun.