Alba-neagra cu scumpirea gazelor. Guvernul ar putea amâna liberalizarea, dar cere tranzacționarea pe bursă. Cine nu vrea transparență

Ministerul Energiei vrea să amâne liberalizarea totală a prețului pentru producția internă a gazelor de la 1 aprilie la 1 iunie, însă pune condiția tranzacționării tuturor cantităților pe bursele de profil, scrie Hotnews.com.

Măsura ar veni după scandalul de săptămâna trecută privind liberalizarea. Mai exact, distribuitorii și marii furnizori se opun liberalizării prețului pentru producția internă, în timp ce proeducătorii vor liberalizare, dar nu vor să tranzacționeze transparent, pe bursele de gaze, ci prin contracte directe.

Furnizorii avertizează în privința exploziei prețurilor

Aceștia au argumentat că liberalizarea ar duce la creșterea accelerată a prețurilor pentru populație, iar termocentralele care asigură încălzirea în marile orașe și unii furnizori ar da faliment.

Preţul gazelor se majorează începând de miercuri

Teodorovici, despre plafonarea preţului la gaze: L-am scos de pe site şi vom discuta

”Din păcate însă, în prezent, piaţa gazelor naturale din România nu îndeplineşte condiţiile prealabile şi indispensabile care să permită parcurgerea acestei etape şi, în consecinţă, considerăm că demararea acestui proces fără o pregătire prealabilă corespunzătoare va avea efecte negative în piaţa gazelor naturale, susceptibile a afecta interesul public general, în special pentru iarna viitoare”, anunța zilele trecute Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

”Astfel, dacă în prezent, costul de achiziţie al gazelor naturale pentru piaţa reglementată se situează la un nivel de 60 lei/MWh, dereglementarea acestui element de cost va conduce, într-o primă fază, la o creştere imediată a acestuia până la nivelul costului de achiziţie pentru piaţa liberă, care se situează în prezent între 72-80 lei/MWh, aşa cum rezultă din puţinele tranzacţii încheiate până în prezent pe pieţele centralizate”, arată federaţia.

Producătorii vor liberalizare, dar nu și tranzacționare pe bursă

În schimb, producătorii cer liberalizarea, deoarece acest lucru le-ar rotunji consistent veniturile deoarece prețul producției interne s-ar alinia de la 60 de lei pe MWh la circa 78 lei pe MWh, cât sunt acum prețurile la importurile de gaze. Numai că producătorii nu nu vor acest lucru.

Potrivit unor surse Vocea.Biz, producătorii au argumentat că un aflux prea mare de gaze pe bursele de profil, respectiv OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), ar duce la scăderea prețului pentru ”aurul albastru”, iar acest lucru ar face neviabile o serie de investiții, cum ar fi cele din Marea Neagră.

În acest moment există deja o serie de obligații pentru tranzacționarea pe bursă a gazelor. Astfel, potrivit HG 778/2016, producătorii trebuie să scoată pe bursă cel puțin 30% din cantitățile de gaze extrase, furnizorii trebuie să cumpere cel puțin 20% și să vândă 30% pe piața angro. Problema este că acestea nu sunt respectate. Potrivit statisticilor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), în anul 2015, cantitățile de gaze tranzacționate pe piețele de profil nu au fost decât 1,5% din consumul total, după cum recunoștea chiar Guvernul la finele anului trecut.

Contactat în privința unui punct de vedere asupra ordonanței 64/2016, gigantul ExxonMobil, care explorează deja o serie de zăcăminte în Marea Neagră împreună cu Petrom, sustine că nu se opune platformelor centralizate, dar spune că este nevoie de contracte pe termen lung pentru a susține investițiile.

“Astfel, Asociația Româna a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN) nu se opune platformelor centralizate. Totuși, membrii ARCOMN consideră că introducerea obligațiilor participanților la piață de a tranzacționa doar într-o manieră prescrisă, precum obligația referitoare la piața centralizată, va avea consecințe nedorite și defavorabile pentru potențialele noi investiții în zona offshore a Mării Negre. Pentru investiții majore și pe termen lung, precum investițiile în proiecte de producție de hidrocarburi offshore, contractele de vânzare de gaze pe termen lung sunt nu doar o practică uzuală, ci şi necesară, pentru a se asigura încrederea investitorilor în posibilitatea de a produce și vinde gazele si, implicit, pentru a sprijini decizia finală de investiții. În plus, pentru a-și susține investițiile în capacitățile conductelor de gaze naturale, companiile care operează sistemul de transport atât din România, cât și din țările vecine au nevoie de rezervări de capacitate de transport, pe termen lung, cu angajamente de plată, inclusiv din partea investitorilor în zona românească a Mării Negre”, arată investitorii offshore.

Ce spune ANRE

Pe de altă parte, reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) susţin că, după simulările efectuate, creşterea preţului va de circa 7-10%.

Reamintim, E.ON a cerut mărirea tarifului de distribuţie cu 74% și cu 40% cel de furnizare. De asemenea, ENGIE (fostul GdF SUEZ) a solicitat o majorare de 6,6% a tarifelor sale de distribuție și cu 22% a celor de furnizare. ANRE a respins, însă, aceste majorări.

Deputații din Comisia de Industrii au respins marți raportul privind OUG 64/2016, cea care stabilea că liberalizarea producției interne să se facă de la 1 aprilie, astfel că actul normativ a rămas în coadă de pește.

Ministrul Energiei arată spre Parlament

Nu numai Comisia de Industrii a pasat responsabilitatea, ci și ministrul Energiei, Toma Petcu. Într-un interviu pentru Agerpres.ro, Petcu spune că mingea este în terenul Parlamentului. ”Există o întreagă dezbatere despre cum va arăta piața gazelor naturale după momentul 1 aprilie 2017. Este, într-adevăr, o schimbare, și, ca de fiecare dată când lucrurile se schimbă, există opinii pro și contra. Ceea ce este cert este că liberalizarea prețului de achiziție al gazelor naturale trebuie să se întâmple în România, și aici toți cei implicați în discuții sunt de acord.

România a făcut destul de multe progrese pentru a pregăti acest moment, eliminând de facto restricțiile la exportul gazelor și creând cadrul pentru instituirea unui mecanism de tranzacționare a gazelor pe piețe centralizate, asumându-și inclusiv angajamente europene în acest sens.

În acest moment, OUG 64/2016 este încă în dezbatere parlamentară, mai exact la Comisia de Servicii și Industrii din Camera Deputaților. În cadrul ședințelor comisiei, la care Ministerul Energiei a fost prezent pentru susținerea punctului de vedere al Guvernului pe această tema, au fost formulate mai multe observații pertinente. Așadar, așteptăm poziția Parlamentului și dacă sunt eventuale observații le vom analiza la nivelul Guvernului.

Am încredere că dimensiunea acestei dezbateri este exact ceea ce trebuie într-un astfel de moment, pentru a ne asigura că procesul liberalizării va avea efectele scontate, în primul rând pentru populație, dar și pentru operatorii din sectorul producerii, distribuției și furnizării gazelor naturale”, a spus Petcu, potrivit sursei citate.

Conducta BRUA, o altă miză

Problema este că, dacă nu se votează ordonanța, România riscă să piardă 179 de milioane de euro, bani pe care Comisia Europeană îi acordă țării noastre pentru construcția conductei BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria).

Costul total al conductei este de 560 de milioane de euro.

Comisia Europeană acordat banii cu pricina odată cu eliminarea barierelor în privința exporturilor de gaze. Această eliminare a barierelor legale s-a făcut prin OUG 64/2016. Dar dacă ordonanșa va fi respinsă de Parlament, atunci se revine la legislația anterioară, ceea ce înseamnă reluarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene. Și această prevedere a avut parte de circ săptămâna trecută la audierile din Comisia de Industrii, când Iulian Iancu – președintele forului, l-a dat afară din sală pe Corneliu Condrea – directorul diviziei de gaze din cadrul Ministerului Energiei, pe motiv că nu i-a transmis o serie de documente.

Conducta BRUA este importantă deoarece prin aceasta se vor putea exporta gazele naturale extrase din Marea Neagră către Bulgaria sau Austria.

O nouă degenerare a conflictului

Scandalul a degenerat miercuri seara, după ce liberalul Ludovic Orban a acuzat că Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, face jocurile Gazprom. “După un boicot tacit făcut de preşedintele comisiei de Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, cunoscut şi ca omul Gazprom în folclorul politic, am văzut cu stupoare că Guvernul României doreşte să se amâne liberalizarea preţului la gazele naturale. Trag un semnal de alarmă asupra acestei poziţii incalificabile a PSD şi a Guvernului Grindeanu. România trebuia să liberalizeze preţul la gaze încă din 2015. Liberalizarea, neliberalizarea preţului la gaze şi mai ales interzicerea exporturilor de gaze naturale ne-a adus în procedură judiciară la Curtea Europeană, odată cu adoptarea Ordonanţei 64 care a reglementat liberalizarea preţului la gaze a fost suspendată această procedură. Nu putem să ne jucăm cu obligaţiile  pe care ni le-am asumat ca membru al Uniunii Europene. Liberalizarea preţului la gaze trebuie făcută aşa cum este reglementat în Ordonanţa 64 emisă de Guvernul Cioloş”, a afirmat Ludovic Orban, citat de News.ro.

Acuze peste acuze

“Care sunt substraturile acestei poziţii a PSD? După părerea mea, arată că Guvernul acţionează pentru a servi interesele unor companii. La ora actuală, pe piaţa de furnizare a gazului operează în regim de monopol două companii: E ON şi Engie, una dintre companii fiind şi partener la Gazprom într-un proiect al unei conducte – Nordstream, care să asigure aprovizionarea cu gaz rusesc a Europei”, a precizat liberalul.

“Neliberalizarea preţului la gaze va duce la pierderea de către România a unei finanţări nerambursabile de aproape 180 de milioane de euro pentru realizarea tronsonului de pe teritoriul României a magistralei de gaz natural Brua (Bulgaria, România, Ungaria, Austria) care face legătura între resursele de gaz foarte mari care au fost identificate la Marea Neagră şi reţeaua europeană de transport a gazului, adică reducere dependenţa Europei de gazul rusesc. Pierderea acestei finanţări poate compromite acest proiect, nu face altceva decât să favorizeze interesele companiei Gazprom, că nu întâmplător v-am spus despre domnul Iancu, că în folclor este cunoscut ca reprezentant al intereselor Gazprom”, a precizat Ludovic Orban.

Să fie competiție!

“Ce înseamnă de fapt liberalizarea ? Înseamnă, de fapt, că o parte din producţia de gaz, în proporţie de 30 la sută, producătorii sunt obligaţi să o scoată pe bursă şi o vândă prin competiţie directă până în 2021, urmând ca întreaga producţie de gaz să fie vândută pe bursă, pe piaţa liberă. De asemenea, liberalizarea preţului la gaze înseamnă şi un alt lucru: introducerea competiţiei reale în furnizare, adică permite fiecărui consumator casnic sau chiar consumator economic şi industrial să-şi cumpere gazul de la orice furnizor doreşte. Introducând această competiţie este evident că se va reduce tariful de furnizare şi există posibilitatea să scadă practic preţul cu care este cumpărat gazul ca urmare a scăderii tarifului de furnizare”, a menţionat Ludovic Orban.

Iulian Iancu nu a putut fi contactat de către Vocea.Biz pentru a prezenta un punct de vedere cu privire la afirmațiile lui Orban.