Ce spun profesorii despre noile programe școlare: „Problema fundamentală a implementării lor este resursa umană”

Noile programe școlare pun accentul pe competențe, interdisciplinaritate și utilizarea informației în viața de zi cu zi, au explicat profesori de la licee de top pentru Vocea.biz, dar există probleme în modul în care sunt realizate unele programe.

Spre exemplu, la Limba Română programa este destul de grea, un pic peste nivelul mediu chiar, atrage atenția profesoara de Limba Română Iulia Pop, de la Colegiul Național „Sf. Sava”.

„Este destul de grea programa. Spre exemplu, rezumatul la clasa a V-a e o sinteză pe care un copil de 11, chiar 12 ani nu reușește să o facă. Cred că ar trebui să se facă mai târziu rezumatul, este greu și la clasele a VII-a și a VIII-a, darămite la copiii mai mici. Cred că trebuie alese cu mai multă seriozitate textele pentru că numai trecerea de la texte din literatura română la texte din literatura universală nu demonstrează că am evoluat, trebuie găsite niște texte foarte bune. De asemenea, mi se pare că supraestimăm puterea de înțelegere a copiilor la vârsta lor. Este o programă care tot nu ține seama de nivelul copiilor și de puterea de sinteză și de capacitatea intelectuală a vârstei. Este o programă spre partea de sus a nivelului mediu, nu e pentru toată lumea, în special pentru copiii care învață mai greu”, a explicat Pop pentru Vocea.biz.

La Matematică, programa pune accentul pe utilizarea informațiilor învățate la clasă, a explicat profesorul de Matematică Adrian Troie, de la Colegiul naționa „Sf. Sava”. Însă, atrage el atenția, deși stăm bine la partea de teorie și filosofie a programei noi, s-ar putea să existe probleme la implementarea lor la clasă fiindcă profesorii în general nu se adaptează la schimbările de paradigmă și ar trebui cursuri de pregătire continuă care să-i ajute să-și îmbunătățească de-a lungul anilor stilul de predare, să evolueze profesional.

Programele şcolare şi manualele vor fi revizuite. Ce pregăteşte Ministerul Educaţiei pentru elevi

Patriarhia Română: Ora de religie este obligatorie în 25 de state ale Consiliului Europei

„Programa are o filosofie deosebită față de ce am avut până acum. Problema este cât de bine va putea fi implementată de către profesori fiindcă trebuie să încercăm să punem accentul pe utilizare, nu pe rețete, cum se întâmplă acum. Din programa aceasta, elevii trebuie să învețe să utilizeze noțiunile, iar profesorii să se concentreze tot pe utilizare (matematică aplicată). Problema este pregătirea și formarea profesorilor în această nouă filosofie care presupune să nu-i mai învețe mii de tipuri de exerciții, ci la ce folosesc acestea. Elevii care vin la liceu se pricep foarte puțin la utilitatea matematicii pentru că ei au rămas în paradigma aceea de a alerga după note mari fiindcă le trebuie media mare, nu după cunoaștere matematică. De asemenea, se axează pe tipurile de probleme pe care le primesc la examene, la teste și din nou ne întoarcem la rețetă. Singura finalitate care există în capul copiilor este să studieze ca să poată rezolva problemele de la examen, ceea ce e complet greșit”, a spus Troie pentru Vocea.biz.

Resursa umană, cea mai mare problemă în implementarea noilor programe

În ceea ce privește programa de Informatica, ministrul Educației s-a interesat personal având în vedere că este profesor de informatică la Academia de Studii Economice. „Am citit cu foarte mare atenție programa de informatică și TIC și am avut discuții trei zile succesive cu grupuri de specialiști. Am plecat de la setul de competențe la nivel european. În acest context s-au eliminat foarte multe din lucrurile care erau trecute inițial. Spre exemplu, aveam acolo programare în Pascal, programare în C++. Și am zis că nu trebuie să îi scoatem programatori. Lucrurile acestea se predau la liceele de informatică, la universitate și, discutând cu grupul de lucru și cu alți specialiști, am ajuns la concluzia că trebuie să avem în vedere o abordare graduală, trebuie să le povestim despre programare și algoritmi, dar nu trebuie să îi învățăm direct aceste lucruri. Și trebuie să le trezim interesul pentru ce vor face după ce se termină ciclul gimnazial. Și atunci, cei care vor programare au posibilitatea să aleagă licee de informatică și vor urma mai departe o carieră în computer science sau în programare sau alte subdomenii ale informaticii”, a spus Năstase.

Profesorul de Informatică George Trifan, de la Colegiul Național „Tudor Vianu” din Capitală, care a particiupat la elaborarea programei în calitate de specialist, spune că cea mai mare problemă a Informaticii este că nu are cine să o predea la nivel național, nu sunt suficienți profesori.

„Am fost invitat de către noul ministru de câteva ori să îmi dau cu părerea şi a ţinut seama, în mare, şi de sugestiile mele. Sunt la curent cu nouă programa, nu e extraordinară, e decentă. Problema fundamentală a implementării ei e în primul rând resursă umană. Cine să predea programare în mediul rural? În București, la liceul Tudor Vianu avem un deficit de vreo patru norme didactice la informatică, spre exemplu. În plus, în afară de problema resursei umane, mai este problema resursei materiale. În mediul rural sunt fie calculatoare achiziţionate la suprapreţ care nu au licenţe software şi acces la internet, fie nu sunt deloc, ori au fost luate de primari şi puse prin primărie. Programa în sine e decentă şi e binevenită introducerea obligativităţii studiului informaticii la gimnaziu. Programele sunt elaborate de specialişti de la institutul de educaţie care sunt, însă, specialişti în educaţie teoretică. De la ei, din biroul clădirii din Cișmigiu de pe Ştirbei Vodă, situaţia se vede cu totul altfel decât este la catedră”, a explicat Trifan pentru Vocea.biz.

În ceea ce privește Istoria, profesorul Corneliu Riegler de la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” spune că programa este superficială și teme importante precum Evul Mediu sunt tratate în prea puține lecții. „E din ce în ce mai superficială programa. Spre exemplu, evul mediu românesc, cea mai glorioasă perioadă, este expediată. Lumea blamează manualele, dar de fapt programa este cea care oferă direcția de studiu. Dacă vrei să faci meseria așa cum trebuie, atunci înseamnă să nu respecți programa, iar profesorii care respectă programa în litera ei produc viitorii picați la Bac”, a spus Riegler.

În ceea ce privește apariția unei noi programe de istorie a minorităților maghiare, profesorul spune că nu este o idee bună. „Întotdeauna istoria minorităților din România a fost integrată în istoria națională. Ca să fac o comparație, e ca și cum i-am studia pe Eugen Lovinescu, Alexandru Graur sau Tudor Vianu trebuie studiați în afara literaturii române fiindcă sunt evrei”, a explicat Riegler.

Revizuirea programei opționalului Educație pentru Sănătate

Nu în ultimul rând, odată ce au fost revizuite programele școlare din trunchiul comun, urmează să fie revizuite și programele opționale de la nivel național, cum este cazul Educației pentru Sănătate.

Daniela Călugăru, care s-a ocupat de elaborarea programei în 2003 și care supervizează implementarea opționalului de la nivel de minister, spune că în mod sigur, anul acesta va începe o revizuire a programei. „Anul acesta calendaristic vrem să demarăm revizuirea programei de la opționalul Educație pentru Sănătate. Ar putea intra în vigoare în anul școlar 2018-2019. Practic, după noul curriculum ar trebui să trecem ca obiectiv pe competențe. Eu cred că prin modernizarea programei școlare putem aduce și elemnte de noutate, care sunt predate în străinătate”, a spus Călugăru pentru Vocea.biz.