Senatorii jurişti dezbat proiectul prin care preşedintele este exclus din procedura de numire a procurorilor-şefi

Proiectul de modificare a statutului judecătorilor şi procurorilor, iniţiat de către Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit căruia preşedintele şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a procurorului general va fi discutat, marţi, în Comisia juridică a Senatului. Un protest faţă de acest proiect a fost anunţat pe Facebook, manifestanţii intenţionând să înconjoare Palatul Parlamentului cu maşinile, motocicletele şi bicicletele, potrivit news.ro

Potrivit proiectului de lege, preşedintele României şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedurile de numire a procurorilor-şefi DNA, DIICOT şi procurorului general al României, aceştia fiind desemnaţi de către CSM.

”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, prevede proiectul de lege.

Revocarea acestora se face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general.

Dosarul de înaltă trădare deschis de DIICOT în urma plângerii formulate de liderul PNL împotriva premierului…

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

Totodată, potrivit proiectului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii. Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituţiei.

Potrivit legisaţiei în vigoare, preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM.

Proiectul de lege, iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu a fost adoptat tacit, anul trecut, de Camera Deputaţilor, iar Senatul este for decizional în acest caz.

Faţă de acest proiect a fost anunţat pe Facebook un protest. Manifestanţii ar urma să se strângă în Piaţa Constituţiei la ora 13.00, după care, la 13.30, să plece într-un marş în jurul Parlamentului, deplasându-se în coloană cu 10 kilometri pe oră şi claxonând, spun organizatorii.

“Aşa reuşim să ne facem vocea auzită de către parlamentari şi senatori care propun legi fără să le aducă în discuţie publică”, se arată pe pagina evenimentului.

Organizatorii spun că doresc să facă “un gest de nesupunere civică”, dând exemplu manifestaţiile asemănătoare din Cluj şi Arad, unde mai mulţi şoferi au blocat traficul, luna trecută, mergând pe şosea cu 10 kilometri pe oră, claxonând şi având lipite pe maşini afişe cu mesajele “#Rezist”, “Nu corupţiei”, “Jos penalii!” sau “Corupţia ucide. Susţinem proclamaţia