GALA BUTE. Instanţa supremă a amânat pentru 28 martie. DNA cere detenție pentru trei fapte de mită și una de abuz în serviciu

Cătălin Lupășteanu / 12.03.2017
GALA BUTE. Instanţa supremă a amânat pentru 28 martie. DNA cere detenție pentru trei fapte de mită și una de abuz în serviciu

UPDATE: Instanţa supremă a amânat pentru 28 martie pronunţarea sentinţei în dosarul “Gala Bute” 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a amânat luni, pentru 28 martie, pronunţarea sentinţei în dosarul “Gala Bute, în care este judecată fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea, alături de alţi şapte inculpaţi, sub acuzaţia de luare de mită, abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Completul de trei judecători de la ICCJ a încheiat în 1 martie judecarea în fond a dosarului “Gala Bute” şi a amanât atunci pronunţarea pentru 13 martie.

Luni, judecătorii au amânat cu două săptămâni pronunţarea sentinţei, urmând să dea o decizie în 28 martie.

Hotărârea nu va fi definitivă, ci va putea fi atacată de procurorii DNA sau de către inculpaţi la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.


La ultimul termen de judecată procurorul DNA, prezent la ședință, explicat pe larg carențele penale ale implicării fostului demnitar cât și a celorlalți protagoniști în organizarea Galei Bute și în final a cerut pedepse cu închisoarea pentru trei fapte de corupție, una de abuz în serviciu dar și pentru o faptă  de tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, în cazul Elenei Udrea.

Procurorul de ședință le-a cerut atunci  judecătorilor ICCJ să constate concursul de infracțiuni pretins săvârșit de Elena Udrea și să stabilească o pedeapsă în regim de detenție în cazul fostului demnitar.

Astfel, arăta magistratul DNA, ”motivul comiterii infracțiunilor și scopul urmărit, respectiv, obținerea unor sume mari de bani , cea mai mare parte fiind folosiți pentru susținerea intereselor proprii, actuale ori de viitor reclamă sancțiuni severe orientate spre maximul prevăzut de lege”.

”La individualizarea pedepselor dorim să aveți în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor, respectiv, împrejurările și modul de săvârșire a unui număr mare de infracțiuni, mijloacele folosite, precum fapte comise pe durata anilor 2010-2012 în cadrul unei înalte funcții publice ,implicând persoane apropiate, de încredere pe care le numea în funcții ce implicau asumarea formală a autorității ori le delega autoritatea pentru a fi exonerată de răspundere , pe care le controla ori pe care le motiva în identificarea ori promovarea de soluții care să corespundă intereselor sale ilicite , ignorarea și încălcarea nepermisă a unor norme imperative tocmai de către o persoană chemată să se asigure că funcționarii publici din subordine respectă legea , că o aplică cu bună credință , disimularea sumelor primite cu titlul de mită, dar și natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunilor, precum un comportament generalizat la nivelul autorităților contractante de a plăti comisioane pentru obținerea de bani din fondurile publice , favorizarea unor operatori economici în detrimentul altora ,cu afectarea liberei concurențe , abordarea fondurilor publice ca pe o sursă de care decidenții pot dispune discreționar , lipsind pe alți potențiali beneficiari de mijloace materiale atât de necesare derulării activității sociale , în condițiile în care resursele publice erau insuficiente, culminând cu problemele bugetare aferente perioadei 2010-2012”, a spus în pledoaria sa finala procurorul DNA.

Magistratul a reamintit judecătorilor plaja probatorie ce ar dovedi infracțiunile de care DNA îl acuză pe fostul ministru, respectiv, declarații de martori sau documentele ce au stat la baza organizării Galei Bute precum și o serie de discrepanțe în raport cu alte evenimente de gen.

”Rudel Obreja a indicat suma de care avea nevoie pentru realizarea evenimentului, iar negocierile succesive dintre părţi au urmărit identificarea serviciilor care puteau fi menţionate în contract pentru a justifica această valoare” iar ”suma oferită de prestator era în realitate cea convenită deja cu reprezentanţii ministerului, negocierea din cadrul procedurii de achiziţie publică având exclusiv un caracter formal”, au fost unele dintre argumentele magistratului din sala de judecată

”Preţurile stabilite au fost mult mai mari decât achitate de minister pentru aceleaşi tipuri de servicii în cadrul altor evenimente la care participase acelaşi sportiv şi nu au fost detaliate într-o modalitate care să permită cuantificarea prestaţiilor efectuate. Cu titlu de exemplu, MDRT achiziţionase anterior servicii de promovare cu ocazia unei gale de box desfăşurate la 19 martie 2011 la Montreal, Canada cu participarea lui Lucian Bute, iar valoarea expunerii logoului pe echipamentul sportivului în timpul meciului pentru o audienţă de 38 milioane telespectatori fusese estimată la 24.000 USD. În contractul încheiat pentru evenimentul de la Bucureşti, expunerea pentru o audienţă de doar 1,5 milioane de telespectatori a fost estimată la 50.000 euro”, a mai spus procurorul DNA la ultimul termen de judecată.

Udrea așteaptă achitarea de la judecătorii ICCJ

Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regional, a declarat la ultimul termen de judecată că se aşteaptă să fie achitată, pentru că nu crede că poate fi condamnată pe denunţuri mincinoase.

Aceasta a precizat că Parchetul pleacă de la premisa că nu putea fi decât coruptă și că acest dosar a fost construit în jurul ei şi ar mai organiza din nou un eveniment precum Gala Bute.

“Cum spunea un domn avocat, acest dosar a fost construit în jurul Elenei Udrea. Trei ani s-a cercetat în dosar şi nu am fost chemată. După ce am acuzat doi înalţi reprezentanţi ai statului, două persoane au fost luate cu mascaţii. Spunea un avocat că lui Topoliceanu i-a fost frică. Cred că i-a fost frică. Au făcut ce se aştepta de la ei să facă iar unii dintre ei nu au făcut arest preventiv. Parchetul pleacă de la premisa că, dacă eram Elena Udrea, nu puteam să fiu altcumva decât coruptă. Pe Lungu l-am angajat fără să îl cunosc, recomandarea a venit de la purtătorul de cuvânt al partidului. Singurul om pe care l-am numit într-o funcţie publică e Topoliceanu. Au spus că am instituit practica cu 10 la suta din contracte, practica era deja generalizată. Am spus că ştiu că se cere 10 la suta şi le-am zis angajaţilor că dacă află de aşa ceva nici măcar să nu îmi spună, ci sa anunţe DNA. Motivul pentru care cred că acest dosar s-a construit în jurul meu; s-a ajuns la aceste acuzaţii care nu sunt adevărate. Ştefan Lungu a cunoscut un om pe Gardean. Ştiam că acţionează neprincipial cu instituţiile. E o situaţie foarte simplă: Gardean a intrat in minister prin consilierul meu.(…)  Îmi pun întrebarea de ce ar fi fost interesat Nastasia să facă plata către firma lui Obreja? Dar ce interes aş fi avut eu? (…) Nu o sa vă mai spun despre lucrurile pe care le-am făcut ca ministru. Un ministru care a diminuat bugetul CNI, care i-a cerut bunei prietene să îşi dea demisia că era scandalul public prea mare, ar fi numit-o pe prietena lui ca să obţină 10 %. Aş concluziona sperând şi bucurându-mă că sunt judecată de un complet de femei care s-au dovedit a fi mai curajoase ca bărbaţii. Mi-am dorit foarte mult să fac performanţă ca ministru. Ar fi culmea ca acum să se întoarcă împotriva mea. Ca un eveniment ca Gala Bute pe care şi acum l-aş mai organiza să îmi aducă condamnarea”, spunea fostul ministru Udrea la acel moment.

La rândul său, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a declarat că nu înţelege cum poate fi considerat complicitar la luare de mită când el nu ştia de înţelegerile care existau între persoanele implicate în acest caz.

Citește și...