România este țara care a înregistrat în întreaga perioadă de 27 ani după 1989 cea mai mică creștere economică, față de principalele țări europene în tranziție, se arată într-un raport social pe anul 2016 al Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române.
Raportul a folosit ca şi comparaţie tările europene din fostul bloc comunist care au făcut tranziţia către democraţie. Potrivit documentului, românii sunt la egalitate cu bulgarii în ceea ce priveşte satisfacţia cu viaţa dar la mare distanţă faţă de restul ţărilor europene.
“Raportată la celelalte țări europene, starea de satisfacție cu viața a românilor la distanță mare, chiar față de celelalte țări în tranziție, cu excepția Bulgariei”, se arată în documentul citat.
Mai mult, doar puţin peste jumătate dintre români se declară satisfăcuţi de condiţiile de viaţă ceea ce, potrivit autorilor raportului “reprezintă indicatorul unui dezechilibru al stării sociale a societății românești”.
“Faptul că doar 59% din români se declară satisfăcuți cu viața, reprezintă indicatorul unui dezechilibru al stării sociale a societății românești”, se mai arată în raport.
Insatisfacţia se datorează în mare parte lefurilor mici dar şi ratei foarte scăzute de ocupare a populaţiei. Ponderea veniturilor salariale în totalul veniturilor în România este în 2015 de 55,7%. Salariul minim este, în România, de mai mult de cinci ori mai mic decât în țările europene avansate (16,5%), dar și la jumătate din nivelul celorlalte 8 țări europene în tranziție (52,7 %).
“Strategia tranziției românești a avut ca unul din efectele sale contracția economiei. De la un nivel foarte ridicat al oportunităților de ocupare economică în 1989 s-a produs o scădere dramatică. În 2015, Rata ocupării în România este de 66,0% față de media UE și față de celelalte țări europene în tranziție, reprezentând una dintre cele mai scăzute din Europa. Experiența ultimilor 27 de ani nu susține speranța că veniturile salariale cresc automat ca rezultat al creșterii PIB-ului. Datele arată că o creștere a PIB-ului de aproape 4 ori este însoțită de o creștere mult mai modestă a veniturilor salariale”, se precizează în raportul ICCV.
Raportul a scos la iveală şi neîncrederea sporită a populaţiei în partidele politice dar şi nemulţumirea faţă de felul în care funcţionează democraţia.
“Toate sondajele scot în evidență faptul că moralul românilor are cote scăzute: demoralizare și dezamăgire, neîncredere în instituțiile cruciale ale funcționării societății. Surprinzător este însă că nici Uniunea Europeană nu stă mult mai bine. Majoritatea populației era nemulțumită în anul 2015 de modul în care funcționează democrația. În România, 84% dintre români nu au încredere în partidele politice, elementul cheie al democrației”, se arată în documentul citat.
Pentru a remedia problemele socio-economice din ţară, raportul se încheie şi cu recomdări. În următorii 20 de ani, România are obiective de „creștere”, normale pentru orice comunitate modernă, dar se află și în fața unor probleme sociale grave moștenite de la o istorie plină de eșecuri: sărăcia, inegalitatea socială, migrația, situația social-economică a populației de romi.
“Statistica europeană indică nivele extrem de ridicate ale sărăciei în România aproape la nivel dublu în raport cu celelalte țări europene.Obiectivul cheie pentru următorii 20 de ani, o Românie prosperă și echilibrată, poate fi realizat doar printr-o schimbare radicală a politicii salariale: de la politica salariului mic, la politica creșterii progresive a salariilor pentru a se atinge standardele europene; o politică salarială prosprosperitate”, se arată în raport.