Liderii din Germania, Franţa, Spania şi Italia vor avansarea UE prin trepte de integrare

Uniunea Europeană trebuie să continue aprofundarea cooperării, prin sisteme cu trepte diferite de integrare, în funcţie de intenţiile şi dezvoltarea fiecărei ţări, dar fără excluderea nimănui, afirmă cancelarul Germaniei, Angela Merkel, ideea fiind susţinută de Franţa, Spania şi Italia, informează Mediafax.

Liderii din Germania, Franţa, Italia şi Spania au stabilit luni, în cursul unei reuniuni desfăşurate la Palatul Versailles, continuarea aprofundării integrării europene, declarându-se favorabili planului Comisiei Europene privind grade diferite de cooperare la nivel comunitar.

“Unele ţări trebuie să aibă curajul să meargă înainte dacă nu toată lumea vrea să participe. O Europă cu mai multe viteze este necesară, altfel probabil am rămâne blocaţi. Trebuie să fim mereu deschişi spre alţii, nimeni nu trebuie exclus, dar nu trebuie forţată toată lumea să participe la orice proiect european. Dacă Europa rămâne blocată şi nu se mai dezvoltă, atunci acest proiect al păcii ar putea ajunge să fie în pericol mai rapid decât s-ar aştepta cineva”, a declarat Angela Merkel, citată de site-ul agenţiei Reuters.

“Trebuie să avem curajul să acceptăm că anumite ţări avansează mai rapid decât altele, fără ca acest lucru să însemne o oprire pentru cei care au acumulat întârzieri. Dar trebuie să mergem înainte”, a insistat Angela Merkel, citată de publicaţiile Liberation şi Boursorama.

Iohannis îl contrazice pe Tusk: “Nu suntem așa pesimiști, am subliniat importanţa relaţiei dintre NATO şi…

UE şi NATO îndeamnă Rusia să-şi ”recunoască responsabilitatea” în catastrofa zborului MH17; Olanda ”speculează”, denunţă Lavrov

“Unitatea nu înseamnă uniformitate. Acesta este motivul pentru care pledez pentru noi forme de cooperare, pentru noi proiecte, ceea ce se numeşte cooperare diferenţiată”, a declarat, la rândul său, preşedintele Franţei, François Hollande.

Premierul Italiei, Paolo Gentiloni, a pledat pentru o “Uniune Europeană mai integrată, dar în grade diferite”.

“Spania este dispusă să meargă mai departe cu integrarea alături de toţi cei care vor să urmeze acest parcurs”, a spus, la rândul său, Mariano Rajoy, şeful Guvernului de la Madrid.

Este foarte probabil ca Germania, Franţa, Italia şi Spania să constituie, alături de alte ţări care doresc, un nucleu de avansare a integrării în noua configuraţie a Uniunii Europene.

Vineri, ca reacţie la planul de reformă propus de Comisia Europeană, statele Grupului Vişegrad – Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia – au semnalat că se opun inversării integrării la nivelul Uniunii Europene, exprimând susţinerea deplină pentru toate valorile comunitare şi pentru funcţionarea Uniunii Europene în sistemul actual. Surse diplomatice au avertizat recent că planul lui Jean-Claude Juncker de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unităţii, creând şi modalităţi “alternative” de cooperare, fiind un semnal privind nemulţumirea faţă de ţări estice.

Comisia Europeană a adoptat un plan de reformare a Uniunii Europene, preşedintele Jean-Claude Juncker prezentând cinci posibile direcţii ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a ţărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe piaţa unică, pe apărare şi securitate. În cursul unui discurs rostit în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat “Carta Albă privind Viitorul Europei”, notând principalele realizări ale Uniunii Europene: “pacea timp de şapte decenii şi o Uniune Europeană extinsă, cu 500 de milioane de cetăţeni care trăiesc în libertate într-un spaţiu care este una dintre cele mai prospere economii din lume”. “Carta Albă” abordează şi provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, prezentând cinci scenarii ale modului în care UE poate evolua până în anul 2025 în funcţie de intenţiile statelor membre. “Carta Albă” reprezintă contribuţia Comisiei Europene la summitul programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE.

Surse diplomatice au avertizat recent că planul lui Jean-Claude Juncker de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unităţii, creând şi modalităţi “alternative” de cooperare, fiind un semnal privind nemulţumirea faţă de ţări estice.

“O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru”, a declarat un oficial UE de rang înalt, explicând că zona euro este un exemplu în acest sens.

“Deci, de ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritaţi de ţări estice … Este o tendinţă spre separare”, a adăugat el.

Observând că un obstacol în calea aprofundării integrării în zona euro este reprezentat de modalităţile diferite propuse de Germania şi Franţa, oficialul UE a argumentat că abordarea gradelor diferite de integrare pare a fi o încercare de sancţionare a ţărilor post-comuniste. Ungaria şi Polonia, în special, au stârnit nemulţumirea liderilor Uniunii Europene prin contestarea normelor democratice şi prin opoziţia faţă de redistribuirea refugiaţilor. Recent, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a acuzat ţările est-europene că tratează Uniunea Europeană ca un bancomat.

România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Planul constă în prezentarea a cinci scenarii de lucru care “nu sunt exhaustive şi nici nu se exclud unul pe altul”, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

Scenariul 1: Continuarea actualei direcţii – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul trasat de Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker şi a Declaraţiei de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieţei unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piaţa unică, dat fiind că statele membre nu reuşesc să ajungă la poziţii comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcţii politice de cooperare.

Scenariul 3: Cei care vor mai mult contribuie mai mult – UE27 continuă ca în prezent, dar, în plus, le permite statelor membre să aibă acţiuni suplimentare în anumite zone de cooperare, precum apărarea, securitatea internă şi dezvoltarea socială. În funcţie de intenţie, una ori mai multe alianţe se pot configura în zone diferite zone politice.

Scenariul 4: Mai puţin, dar mai eficient – UE27 se concentrează pe rezultate mai bune şi mai rapide în domenii politice specifice, reducând eforturile unde există percepţia că activităţile nu au valoarea scontată. Atenţia şi resursele limitate se concentrează pe anumite zone politice.

Scenariul 5: Mult mai mult împreună – Statele membre decid să aloce structurilor comune mai multe atribuţii, resurse şi putere decizională. Deciziile se iau mai rapid la nivel european şi sunt implementate mai rapid.

Jean-Claude Juncker s-a declarat favorabil unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcţie de intenţiile şi capacităţile fiecărui stat membru.

“Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de ţări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alţii, creând o construcţie mai structurată, deschisă tuturor!?”, a declarat Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique, în cursul unei întâlniri cu studenţi la Universitatea catolică francofonă Louvain-la-Neuve (UCL), situată în apropiere de Bruxelles.

“A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toţi aceleaşi lucruri împreună”, a admis Jean-Claude Juncker în cursul conferinţei pe tema “Europa: o viziune a viitorului”.

“Ar trebui ca, în momentul aniversării Tratatului de la Roma, (…) să încercăm să ajungem la un acord asupra elementelor esenţiale. Cei care sunt de acord pentru a face cât mai multe lucruri împreună trebuie să stabilească ce este esenţial de făcut, indiferent că sunt 15 sau 28. Iar aceste lucruri pot varia de la un domeniu la altul” – apărare, politici economice şi altele, a explicat preşedintele Comisiei Europene.

Reluând o temă abordată deja într-un discurs rostit la Maastricht în decembrie 2016, Jean-Claude Juncker a evocat ideea unor “orbite” diferite pentru ţările membre UE, în funcţie de gradul acestora de integrare.

“Cred că trebuie să ne imaginăm un continent în cercuri concentrice. În jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor poziţiona cei cărora nu le place să împărtăşească toate ambiţiile altora. Văd acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia şi alte ţări”, a subliniat Juncker.