Nicolae Șerban vrea ca cei condamnați pentru corupție să fie grațiați: Nu cred că cei corupți trebuie să stea trei într-un pat

Președintele comisiei juridice din Senat și lider al senatorilor PSD, Nicolae Șerban, a depus o serie de amendamente la proiectul de lege privind grațierea care vizează reintroducerea faptelor de corupție și evaziune fiscală pe lista infracțiunilor care vor beneficia de această măsură. Întrebat de jurnaliști dacă partidul sprijină aceste propuneri, senatorul PSD a spus că nu are girul PSD și că amendamentele au fost depuse în nume propriu.

”Nu cred că cei care sunt corupţi trebuie să stea trei într-un pat în condiţii de igrasie, de igienă precară”, a spus Nicolae Șerban, în susținerea amendamentelor, reluând argumentele mai vechi privind condițiile din penitenciare. 

Proiectul de lege privind grațierea ar urma să intre marți în dezbaterea comisiei juridice a Senatului, acest for fiind prima cameră sesizată. Nicoale Șerban propune, potrivit unui document HotNews, ca pedepsele cu închisoarea de până la șapte ani (în loc de 5 cum prevede proiectul guvernului), să se grațieze astfel:

a) în întregime, pedepsele de până la trei ani inclusiv,

Dragnea: Pe mine nu mă mai interesează OUG cu amnistia şi graţierea. Vor să o dea…

Tăriceanu spune că amnistia și grațierea nu trebuie să fie subiecte tabu. Președintele ALDE vrea și…

b) în întregime, pedepsele de până la șapte ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mic de trei ani,

c) parțial, cu trei ani, pedepsele de până la șapte ani inclusiv, a căror executare a început iar restul rămas de executat este mai mare de patru ani

d) parțial, trei pătrimi din restul rămas neexecutat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mic de patru ani

e) parțial, jumătate din restul rămas de executat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mare de patru ani

Potrivit amendamentelor senatorului PSD, sunt eliminate din proiect prevederile potrivit cărora nu pot fi grațiate pedepsele care vizează corupția, abuzul în serviciu, conflictul d einterese, darea și luarea de mită, evaziunea fiscală, fiind păstrate  cele care vizează siguranța națională, terorismul sau traficul de droguri.

Grațierea, alături de amnistierea unor infracțiuni, au fost cele care au declanșat întreaga criză care a culminat cu săptămâni întregi de protest. Inițial, la momentul intervenției președintelui Klaus Iohannis în ședința guvernului, Executivul intenționa să adopte două ordonanțe de urgență: una privind grațierea tuturor pedepselor de până la cinci ani de închisoare, inclusiv a celor cu suspendare. (măsura putea fi aplicată și celor de peste 60 de ani sau celor care aveau copii minori) și a doua cu dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, desființarea infracțiunii de neglijență în serviciu și limitarea denunțului la șase luni de la producerea faptei.

În ședința din 31 ianuarie, guvernul a adoptat OUG 13 de dezincriminare a abzului în serviciu, în timp ce grațierea a fost transformată în proiect de lege trimis Parlamentului pentru dezbatere. În urma protestelor masive, Guvernul a abrogat OUG 13, iar din proiectul grațierii au dispărut infracțiunile de corupție, în timp ce ministrul Justiției Florin Iordache și-a dat demisia. Noul ministru al Justiției Tudorel Toader nu a exprimat public un punct de vedere legat de proiectul grațierii, dar a spus că va merge să discute cu parlamentarii pe această temă.

După ce direcția juridică a avizat negativ proiectul invocând faptul că ar putea fi eliberați cei condamnați pentru fapte grave, cu pericol social,  CSM a decis însă să-i dea undă verde.