Producătorul auto nipon Mitsubishi Motors ar putea investi 200 de milioane de euro în România, în construcția unei fabrici de motoare, însă, ca și până acum, dezvoltarea infrastructurii este unul dintre factorii hotărâtori în luarea unei potențiale decizii.
Mai exact, compania vizează două zone, respectiv județul Timiș și Prahova, aflate în apropierea autostrăzilor existente.
Problema transportului către piețele de export din Vest este evidentă, mai ales că Mitsubishi ia în calcul și alte două țări, respectiv Ungaria și Slovacia, care au infrastructură de transport mai dezvoltată și sunt și mai apropiate de Occident.
De altfel, nu este prima oară când autostrăzile ”lovesc” în proiectele de investiții.
Anterior, România a pierdut mai multe investiții din domeniul auto, Mercedes și Audi preferând Ungaria și Polonia. Mai întâi a fost vorba de o fabrică de 1,2 miliarde de euro a Mercedes, dar aceasta a fost realizată în Kecskemet, la 100 de kilometri sud-est de Budapesta, după ce inițial s-au luat în calcul și o serie de locații din România. În primul rând era vorba de județul Timiș, în comunca Sânandrei, dar erau luate în calcul și județul Arad, județul Cluj și Bihor.
În vara anului trecut, Mercedes-Benz a anunțat investiții noi de un miliard de euro în Ungaria, unde va realiza o nouă fabrică.
De asemenea, în luna mai 2016, Daimler anunța că va investi aproximativ 500 milioane de euro într-o nouă fabrică de motoare din Polonia, unde vor fi create sute de locuri de munca. Și România era luată în calcul, dar nemții au dorit ca motoarele să facă maximum 17 ore până în Germania, în vreme ce în România infrastructura este ”jalnică”, după cum declara anul trecut Constantin Stroe, fostul preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), decedat între timp.
”Condiţia principală în investiţia Daimler era ca producţia să se ajungă în maxim 17 ore de la poarta fabricii la uzina din Bremen, iar din această perspectivă Sebeş nu a fost un competitor serios pentru fabrica de motoare din cauza lanţurilor logistice impuse de producător”, declara și Costin Borc, care anul trecut era ministrul Economiei.
În schimb, Jawor – oraşul polonez unde se ridică noua uzină Daimler, se situează foarte aproape de autostrada care leagă Wroklaw de Cottbus. Spre comparație, România a bifat ”performanța” de a avea prima autostradă demolată din Uniunea Europeană, din cauza problemelor de pe lotul al treilea dintre Sibiu și Orăștie. Mai mult, Sebeșul nu este încă legat total la o autostradă completă spre Vest.
Mercedes are în România fabrici la Sebeș și Cugir, dar acestea nu produc mașini sau motoare, ci componente auto. Star Transmission produce la Cugir roți dințate, axe și componente prelucrate pentru motoare, cutii de viteze și sisteme de direcție.
Investiția de la Sebeș a fost pornită în anul 2014, Mercedes producând aici cutii de viteze în nouă trepte. Investiția totală a fost de 300 de milioane de euro.
Concomitent, constructorul german Audi, parte a grupului Volkswagen, analiza în trecut posibilitatea realizării unei fabrici în România. Iată ce declara atunci Ovidiu Silaghi, la acel moment ministru pentru IMM-uri, Comerț și Turism: “Fiecare dintre ele studiază în prezent mai multe locații și încearcă să găseasca un teren potrivit. Cei de la Mercedes găsiseră la Oradea, unde totul părea în regulă. Până la urmă au constatat că pânza freatică de acolo este foarte subțire și asta i-ar fi împiedicat să-și înceapă activitatea de producție. Din câte știu, se pare că s-au orientat către Timișoara. (…) Audi este abia la faza de început și nu vă pot da detalii despre locațiile către care s-ar putea îndrepta. În schimb, știu că cei de la Mitsubishi caută intens un teren potrivit în România, pentru a începe producția auto”, declara oficialul român în 2008.
Numai că Audi și-a îndreptat investițiile în Ungaria, unde are o serie de facilități la Gyor, în apropiere de granița cu Austria. Audi a investit peste 8 miliarde de euro la Gyor începând din anul 1993 încoace.
În fine, concurența pentru noua fabrică Mitsubishi se face și cu Slovacia, o țară care a ajuns ținta investițiilor pentru multe conglomerate din domeniul auto.
Constructorul britanic Jaguar, deținut de către grupul indian Tata Motors, a ales Slovacia în anul 2015 pentru o fabrică, lupta ducându-se cu Polonia. Micuțul stat, cu o populație de doar 5,4 milioane de locuitori, are deja foarte mulți producători pe teritoriul său: Volkswagen are o fabrică la Bratislava unde produce atât sub marca proprie, cât și sub brandurile Audi și Porsche. De asemenea, grupul PSA – care deține Peugeot și Citroen – are o fabrică în această țară, ca și constructorul coreean Kia, parte a grupului Hyundai.
Ungaria are, pe lângă Audi și Mercedes, și o fabrică Suzuki.
În fine, Polonia găzduiește fabrici Volkswagen, dar și Fiat și Opel, în vreme ce Toyota are o fabrică de motoare, iar Volvo o fabrică de autocare și autobuze.
În România există doar doi constructori auto, Dacia la Mioveni și Ford la Craiova. Daimler produce componente la Sebeș și Cugir, în vreme ce Peugeot are o fabrică de componente auto la Râmnicu Vâlcea prin subsidiara Faurecia, la care deține 57,4% din acțiuni.
Pe lângă faptul că țara noastră are doar doi producători, țara noastră are o producție în scădere din cauza lipsei de infrastructură.
În România au fost fabricate anul trecut 359.306 de autovehicule, cu 7,2% mai puține decât în 2015, în contextul în care producția modelului Logan a scăzut cu 47,2% în 2016, iar exporturile totale de autovehicule au scăzut cu 8,2%, potrivit datelor publicate de către Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) în luna ianuarie.
Reamintim, un imens scandal a izbucnit în anul 2013, când președintele de atunci, Traian Băsescu, avertiza că România ar putea pierde asamblarea de la Mioveni în fața fabricii Renault din Maroc, deoarece Guvernul nu a inclus autostrada Sibiu-Pitești în prioritățile țării. Autoritățile, în frunte cu Dan Șova – ministrul Marilor Proiecte de Infrastructură de atunci, și cu premierul Victor Ponta, susțineau realizarea Autostrăzii Comarnic-Brașov. Dar aceasta ar fi costat 8,45 miliarde de euro și a fost ulterior abandonată.
Problema este că, între timp, s-a bătut pasul pe loc cu autostrada Sibiu-Pitești. Dacia este cel mai mare exportator al României și a cerut în nenumărate rânduri realizarea acestei autostrăzi, care ar scurta transportul automobilelor către Occident.
Și Ford, care are fosta fabrică Oltcit/Daewoo de la Craiova, a dorit o legătură rapidă între Craiova și Pitești, pentru a se putea conecta ulterior la rețeaua de autostrăzi. Inițial, aceasta a fost gândită ca un drum express, apoi a fost transformat în autostradă de către Șova, pentru ca apoi să rămână în eter.
La începutul anului trecut, Daniela Nemoianu, președinte al Camerei Americane de Comerț în România (AmCham), declara că Ford ar dori să își dubleze producția la Craiova, dar proiectul ar fi condiționat de realizarea autostrăzii Craiova-Pitești, potrivit Digi 24.
Totuși, Ford a anunțat anul trecut că va investi 200 de milioane de euro la Craiova, unde va construi un al doilea model, mini-SUV-ul EcoSport, începând din toamna anului 2017.
Pe de altă parte, România are și un as în mânecă în cazul potențialei fabrici de motoare a Mitsubishi. Este vorba de Carlos Ghosn, președintele Mitsubishi Motors.
Producătorul a intrat la finele anului trecut sub controlul concernului Nissan, care a cumpărat o treime din acțiunile concurentului său, după ce un scandal privind consumul de combustibil și emisiile a lovit Mitsubishi.
Ulterior, Carlos Ghosn, șeful alianței Renault-Nissan a devenit președintele Mitsubishi, dar a renunțat la șefia Nissan deoarece ar fi fost prea ocupat. Ghosn a refăcut profitabilitatea Nissan, iar acum constructorul japonez este mai profitabil decât partenerul său de alianță Renault.
Experiența Renault cu privire la uzinele Dacia din România ar putea fi un actor decisiv în luarea unei decizii privind viitoarea fabrică de motoare.