Milioane de refugiați au ajuns în Europa, alungați de acasă de războaie, grupări teroriste și sărăcie. Ce s-a întâmplat cu ei

Războaiele, atacurile grupurilor teroriste și condițiile grele de trai au continuat și anul trecut să alunge milioane de oameni din țările din Africa, Asia și Orientul Mijlociu. Doar în primele șase luni din 2016, 3,2 milioane de persoane fuseseră nevoite să–și părăsească locuințele. În România, 1.118 solicitanți de azil au beneficiat de cazare anul trecut. 

Potrivit celor mai recente date ale Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), doar de la începutul anului și până pe 26 februarie, aproape 17.000 de migranți au intrat în Europa pe calea apei. 80% dintre aceștia au ajuns în Italia, iar restul în Grecia și Spania.

Într-o privire de ansamblu, totuși, Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) arăta în cel mai recent raport al său (cu date culese la jumătatea anului 2016) că Turcia rămâne în continuare țara care găzduiește cei mai mulți refugiați și solicitanți de azil: 2,8 milioane de persoane.

De asemenea, 1,6 milioane de refugiați se adăpostesc în Pakistan, 1 milion – în Liban, 978.000 – în Iran, 742.700 – în Etiopia, 691.800 – în Kenya, 512.600 – în Uganda, 478.600 – în Germania și 386.100 – în Chad.

Înfruntare frontală la ONU între Trump şi Rohani

Amnesty International, acțiune în instanță împotriva referendumului pentru redefinirea familiei

Raportat la populație însă, cei mai mulți refugiați se află în Liban – 173 la mia de locuitori, Iordania – 89 la mia de locuitori, Turcia – 35 la mia de locuitori și Ciad – 27 la mia de locuitori. Pe de altă parte, raportat la PIB, cei mai mulți refugiați sunt găzduiți de Sudanul de Sud, Ciad, Uganda, Liban și Burundi.

În total, în prima jumătate a anului trecut 3,2 milioane de oameni au fost nevoiți să plece din casele lor. Dintre aceștia, 1,7 milioane s-au mutat în alte zone din țara natală, în vreme ce 1,5 milioane au trecut granițele.

Mai mult de jumătate din numărul total al refugiaților au fost sirieni, însă grupuri importante au provenit din Irak, Burundi, Republica Centrafricană, Congo, Eritreea și Somalia.

UNCHR atrage însă atenția asupra situației tensionate din Sudanul de Sud, care continuă să ia amploare și care afectează țările cele mai puțin dezvoltate din lume – inclusiv Sudan, Uganda, Kenya, Congo și Republica Centrafricană. La jumătatea anului trecut, numărul refugiaților din Sudul Sudanului era de peste 854.00.

2,1 milioane de refugiați, găzduiți în țările europene

Țările europene găzduiau la sfârșitul lunii iunie 2016 aproximativ 2,1 milioane de refugiați, în vreme ce în SUA se aflau 748.400. Pe de altă parte, circa 964.200 de persoane de cel puțin 190 de naționalități au solicitat azil în prima jumătate a lui 2016.

Continuând trendul ascendent, Germania a primit cele mai multe astfel de aplicații în intervalul de timp de amintit: 387.700, adică mai multe decât pe tot parcursul anului 2015 (441.900). Cele mai multe solicitări (170.600) au venit de la persoane din Siria, apoi din Afganistan (60.400), Irak (56.100). Iran (11.800), Eritreea (7.100),  Pakistan (7.100) și Albania (7.100).

Pe locul al doilea, după Germania, SUA au înregistrat în prima jumătate a anul 2016 circa 112.400 de solicitări de azil. 52% dintre acestea au venit din partea cetățenilor din Mexic și din țări din America Centrală. SUA au primit cereri și din El Salvador (13.200), Guatemala (10.900), China (8.800) și Honduras (8.100).

Italia a fost al treilea cel mai mare „destinatar” al solicitărilor de azil la nivel mondial. 49.100 astfel de cereri a primit în perioada de timp amintită, cele mai multe din partea unor persoane din Nigeria (7.900), Pakistan (7.700), Gambia (4.000) și Senegal (3.100).

Un număr semnificativ de cereri de azil au fost primite și de Franța (35.800), Marea Britanie (26.000), Austria (25.700) și Iordania (24.800).

Câte cereri de azil a primit România anul trecut

Pe tot parcursul anului trecut, România a primit 1.889 de cereri de azil, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Principalele țări de origine ale solicitanților au fost Siria (816), Irak (472), Pakistan (93) și Afganistan (80).

De asemenea, au fost soluționate 1.124 de cereri de protecție internațională, în 824 de cazuri fiind acordată o formă de protecție după cum urmează: 590 – statut de refugiat, 234 – protecție subsidiară.

1.118 solicitanți de azil au beneficiat de cazare, mai arată sursa citată. În România există șase centre regionale destinate cazării refugiaților, cu o capacitate totală de 900 de locuri: București (320), Galați (200), Rădăuți (130), Maramureș (100), Giurgiu (100) și Timișoara (50). La nivelul anului trecut, gradul mediu de ocupare a fost de 30%, precizează IGI.

În ceea ce privește repatrierea voluntară, returnarea forțată și custodia publică, 112 migranți au fost repatriați prin intermediul proiectului „Programul de Sprijin pentru Repatriere Voluntară Umanitară Asistată şi Reintegrare”, 436 de străini au fost îndepărtați sub escortă de pe teritoriul României, iar 517 străini care nu au putut fi îndepărtați în termen de 24 de ore au fost luați în custodie publică.

Cei mai mulți dintre cei returnați au fost cetățeni pakistanezi (17,2%), turci (7,8%) și albanezi (7,3%). În cazul celor repatriați voluntar, majoritatea proveneau din Filipine (26,7%), Maroc (21,4%) și Republica Moldova (6,3%).

Amnesty International: Acordul UE – Turcia, un „dezastru”

Răspunsul Europei în fața crizei refugiaților a fost recent criticat de organizația non-guvernamentală Amnesty International, care a arătat că măsurile luate de UE s-au dovedit a fi, mai degrabă, un eșec.

ONG-ul a catalogat drept un „dezastru” acordul încheiat între Uniunea Europeană și Turcia anul trecut. În baza acordului, imigranţii clandestini care soses în Grecia din Turcia vor fi trimişi înapoi pe teritoriul turc, după ce vor fi înregistraţi şi solicitările lor de azil vor fi procesate, potrivit Mediafax.

UE acordă ajutor financiar de şase miliarde de euro Turciei pentru a reţine cei aproape trei milioane de imigranţi în ţară. În plus, în schimbul fiecărui imigrant primit de Turcia, UE va accepta un refugiat sirian. Toţi refugiaţii sirieni primiţi de Uniunea Europeană urmează să fie repartizaţi între statele membre UE.

În raportul său anual, ONG-ul a făcut referire și la măsurile luate pentru închiderea „rutei balcanice” din sud-estul Europei, principala trecere pentru migranți pentru a ajunge în țările mai bogate din nordul continentului.

„Pentru mulți lideri UE, condițiile mizere ale refugiaților blocați în Grecia au fost un preț care a meritat plătit pentru a-i descuraja pe alții să mai vină”, a precizat Amnesty, adăugând că „lipsa de solidaritate (…) a fost politica adoptată de multe state membre în fața migrației”.

Organizația arată că totul a devenit vizibil odată ce schema de relocare a migranților a eșuat și ea. Aceasta presupunea redistribuirea a circa 120.000 de refugiați din Italia, Grecia și Ungaria în celelalte țări UE, pe parcursul a doi ani. Până la finele lui 2016, însă, doar 6.000 de persoane au fost relocate din Grecia, iar mai puțin de 2.000 din Italia. Potrivit acestui plan, România urma să primească în perioada 2016-2017 aproximativ 6.200 de persoane, conform Euractiv.

Raportul Amnesty International, scrie, în concluzia acestui subiect că „eforturile impresionante ale Germaniei de a oferi adăpost și a procesa cererile azil (…) a fost singurul răspuns pozitiv din partea unui guvern în fața crizei refugiaților în Europa”.

Pe de altă parte, în cursul anului 2016, în Germania au avut loc peste 3.500 de atacuri asupra imigranților, adică aproape zece astfel de acțiuni pe zi. Acestea s-au soldat cu 560 de răniți, inclusiv 43 de copii.