Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, înființat la 16 iunie 1922, cel mai vechi muzeu de profil din România, ar urma să fie restaurat în următorii trei ani. Mai precis, este vorba de anvelopa Palatului Reduta, aflată str. Memorandumului nr. 21, construcție care datează de la finele secolului al XVIII-lea. Intervenţia este necesară deoarece clădirea poate pune în pericol siguranţa pietonilor, elemente degradate putându-se desprinde de pe faţadă.
Palatul Reduta a adăpostit în perioada Dieta Transilvaniei și, mai târziu, aici a avut loc procesul memorandiștilor, iar în 1923 s-a organizat Congresul general al sindicatelor din România. Proiectul urmează să fie supus votului consilierilor județeni în ședința de marţi, 28 februarie.
Unul dintre motivele pentru care este necesară o asemenea intervenție este faptul că umiditatea provenită din sol afectează fațadele monumentului, iar acoperișul pune în pericol pietonii. De asemenea, unele elemente degradate se pot desprinde, zona fiind marcată și împrejmuită în acest sens.
“Scopul general al proiectului este reprezentat de conservarea, restaurarea anvelopei si valorificarea durabila a monumentului, în acord cu statutul sau istoric, menite să-i crească atractivitatea turistică, dar și punerea în siguranță a anvelopei. Obiectivul specific principal al proiectului este de reabilitare a anvelopei clădirii și înlăturarea umidității provenite din sol, ce afectează paramentele exterioare/fațadele și interioare ale monumentul. De asemenea, degradările la nivelul acoperișului și paramentelor/fațadelor clădirii pun in pericol pietonii de la nivelul trotuarului prin faptul ca unele elemente degradate se pot desprinde/disloca – zona fiind marcată și împrejmuită în acest sens”, se arată în proiectul de hotărâre.
În 2016 un astfel de incident a avut loc la Cluj-Napoca, după ce o bucată din fațada unei clădiri s-a desprins și a căzut, rănind astfel o femeie care circula pe trotuar.
Proiectul de hotărâre prevede două soluţii financiare:
“Soluția 1 – (recomandată) minimală: valoarea totală, cu TVA (mii lei): 6.350,890 lei, din care: construcţii montaj (C+M): 5.046,123 lei;
Soluția 2 – (nerecomandată) – maximală: valoarea totală, cu TVA (mii lei): 7.434,717 lei, din care: construcţii montaj (C+M): 5.884,087 lei”, se mai menţionează în document.
Durata de realizare a investiției este de 36 luni, iar alocarea bugetară se va face pe durata celor trei calendaristici succesivi conform graficului de eșalonare propus – anul 1 cca. 16 %, anul 2 cca. 58 % și anul 3 cca. 26%. Construcția care face obiectul proiectului ocupă suprafața de 919 mp dintr-o suprafață de 1.935 mp.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei a fost înființat la 16 iunie 1922, fiind una dintre realizările culturale ale perioadei următoare Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Cu peste 80 de ani vechime neîntreruptă, muzeul a ajuns cel mai mare de acest gen din România și unul dintre cele mai prestigioase din Europa.
Muzeul dispune de un patrimoniu de peste 50.000 de piese de port popular și mărturii ale diferitelor obiceiuri străvechi, reflectând ocupațiile populației transilvănene. Acestea sunt riguros organizate, oferind vizitatorilor o imagine completă a obiceiurilor din Transilvania. Sunt expuse peste 43.000 de obiecte etnografice, organizate în 8 sectii: Ceramică, Textile, Ocupații, Port, Locuință-alimentație, Obiceiuri, Secția în aer liber și Secția internațională. Există 50.000 de fotografii; 5.000 de diapozitive; 12.000 reviste de specialitate.
Muzeul a primit, în 1957, Palatul “Redut”, clădire în care funcţionează şi azi. Clădirea, monument istoric, datează din secolul al XVI-lea, perioadă din care se păstrează câteva elemente constructive. În secolul al XVIII-lea, clădirea a fost renovată, aici funcţionând cel mai important han al oraşului, “Calul Bălan”. În secolul al XIX-lea, printr-o nouă renovare, i s-a conferit înfăţişarea actuală primind, totodată, denumirea de “Redut”. Tot în această perioadă, clădirea devine unul dintre cele mai importante edificii politice, administrative şi culturale din Transilvania. Sala mare de la primul etaj a fost martora unor importante evenimente culturale şi istorice, atât pentru Transilvania, cât şi pentru oraş: concerte, adunări publice şi recepţii. Aici au concertat mari muzicieni ai lumii: Franz Liszt, Bélá Bártok sau George Enescu. Clădirea a fost, de asemenea, unul din locurile de întrunire ale Dietei Transilvaniei.