UPDATE: Președintele CCR, Valer Dorneanu, a anunțat, luni, că a existat un conflict între DNA și Guvern, procurorii depășindu-și competențele prin ancheta privind modul în care a fost aprobată OUG 13. El a mai spus că s-a încălcat dreptul guvernului de a aprecia oportunitatea de a emite OUG 13 și a precizat că a fost perturbată activitatea Guvernului, dar și relațiile între puterile statului.
Astfel, CCR dă câștig de cauză sesizării depuse de președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu potrivit căreia a existat un conflict juridic de natură constituțională între DNA și Guvern din cauza anchetei privind modul în care a fost aprobată OUG de modificare a codului penal și a codului de procedură penală.
”Nu vreau să vă enervez ”, le-a spus Dorneanu jurnaliștilor, adăugând că trebuie să spună că există conflict juridic atunci când o putere își arogă atribuții care revin altei puteri sau când își declină competențe ce îi aparțin.
Dorneanu a susținut că dacă DNA s-ar fi limitat în acțiunea sa să verifice dacă s-au săvârșit acele faptele semnalate în denunțul depus pe 1 februarie atunci lucrurile s-ar fi derulat corect, însă DNA a recurs la descinderi la ministerul Justiției și la audieri de la cel mai mare la cel mai mic, în legătură cu felul în care s-a adoptat un act normativ. Practic DNA s-a apucat să verifice dacă s-a motivat sau nu urgența, dacă s-au primit toate avizele de la ministere sau CSM, lucruri care exced atribuțiile DNA, a mai comentat Dorneanu, adăugând că aceste verificări se fac de către Curtea Constituțională a României.
Pe de altă parte, a continuat el, toate demersurile procurorilor DNA s-au făcut în timpul procesului legislativ, iar ”prin aceasta considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au perturbat și relațiile care trebuie să existe între autorități, cea judecătorească, executivă și legislativă”.
Decizia CCR este obligatorie, și are valoare pentru viitor, a mai subliniat președintele Curții.
Sesizarea privind un posibil conflict de natură constituţională între Guvern şi DNA este dezbătută, luni, de Curtea Constituţională a României (CCR). Sesizarea a fost depusă de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care susţine că anchetarea de către procurorii anticorupţie a modului în care a fost elaborată OUG 13 este o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească.
“Conflictul juridic de natură constituţională pe care preşedintele Senatului îl aduce în atenţia Curţii Constituţionale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă al Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituţionale”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Senat.
Potrivit sursei citate, Tăriceanu susţine că OUG 13 abordează o temă de politică penală a statului român, ”ori, măsurile de politică penală se află în competenţa exclusivă a Parlamentului şi a Guvernului, alte autorităţi publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot şi trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferenţă, de amestec discreţionar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului, se menţionează în sesizarea trimisă Curtea Constituţională a României”.
”Preşedintele Senatului consideră că, procedând la anchetarea oportunităţii, circumstanţelor şi împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, reprezentanţii Ministerului Public au uzurpat unele dintre competenţele Guvernului, prin Ministerul de Justiţie, fapt care a condus la apariţia prezentului conflict juridic de natură constituţională, în sensul deciziilor CCR”, se mai arată în comunicatul transmis de Senat.
De asemenea, Tăriceanu cere Curţii Constituţionale să statueze că organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării unor acte normative.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a criticat ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la Ministerul Justiţiei (MJ) cu privire la adoptarea OUG 13, susţinând că aceasta reprezintă o imixtiune nepermisă a Parchetului în activitatea Guvernului.
Fostul secretar de stat din Ministerul Justiţiei Oana Schmidt Hăineală a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a fi audiată, în calitate de martor, în dosarul în care se fac cercetări legate de modul de elaborare a ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale. În acelaşi dosar, a fost audiat şi fostul secretar de stat Constantin Sima, tot în calitate de martor. Sima declara că nu a contribuit la elaborarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13/2017 privind codurile penale, abrogată de Guvern, la cinci zile după adoptare.
Secţia pentru procurori a CSM a decis încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei a procurorilor Constantin Sima şi Oana Schmidt Hăineală, la solicitarea procurorului general al României, care a arătat că măsura trebuie luată pentru a asigura derularea “în condiţii de imparţialitate” a dosarului de la DNA. În acelaşi dosar au fost audiaţi secretarul genreal al Guvernului Mihai Busuioc, ministrul de Interne Carmen Dan şi ministrul de Externe Teodor Meleşcanu.
După decizia CSM, Ministerul Justiţiei a anunţat că procurorul Oana Schmidt Hăineală a solicitat prim-ministrului încetarea calităţii de secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Sima şi Hăineală erau din 16 ianuarie secretari de stat la Ministerul Justiţiei. Înainte de încetarea detaşării, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, îşi delegase atribuţiile lui Constantin Sima, pentru perioada 1-7 februarie.
Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale, în urma unui denunţ formulat în 24 ianuarie de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.
Legat de acest dosar, DNA a precizat că se fac acte procedurale cu privire la aspectele sesizate de mai multe persoane, privind posibile fapte legate de “modalitatea de adoptare a unor acte normative”.
(News.ro)