Claudiu Cazacu, analistul-şef al XTB România a precizat, pentru Mediafax că, în perioada următoare leul s-ar putea deprecia faţă de euro, dolarul american, dar şi faţă de francul elveţian. Totul depinde de alegerile din Franţa, de politicile lui Trump, dar şi de procesul de negociere a Brexit-ului.
„În ceea ce priveşte euro, vedem stabilizat cursul în jurul valorii 4,52 de lei pentru un euro. Piaţa şi-a regăsit cumva un cvasi-echilibru, dar nu credem că riscurile au dispărut cu totul pe termen mai lung. Tendinţa pe termen lung poate să fie ascendentă pentru moneda europeană, leul devalorizându-se. În lunile următoare vedem nivelul de 4,54-4,55, poate chiar uşor depăşit. Depinde de un cumul de factori şi este greu de apreciat”, a declarat Claudiu Cazacu.
Acesta arată că, în privinţa cursului leu-dolar american, lucrurile pot fi ceva mai complicate pentru că, pe de o parte există nesiguranţa vis-à-vis de politicile noului preşedinte, iar pe de altă parte există nesiguranţa în ceea ce priveşte rezultatul alegerilor din Franţa, dar şi din alte ţări din Europa.
„De exemplu, euro şi-a mai revenit atunci când şansele lui Emmanuel Macron de a deveni preşedintele Franţei au crescut. Influenţe politice de pe ambele maluri ale Atlanticului sunt aproape la fel de importante şi mai importante chiar decât datele macroeconomice”, susţine analistul-şef al XTB România.
Acesta spune că există însă loc pentru o întărire a monedei europene faţă de dolar şi este posibil să existe loc şi pentru o întărire a leului faţă de dolar, limitată la două-trei procente, în timp ce tendinţa spre sfârşitul primăverii şi începutul verii este de o întărire a dolarului, care va tinde către 4,5 lei.
„În privinţa francului elveţian percepţia noastră este că acesta se va aprecia faţă de euro şi, implicit, faţă de leu. Nu văd fluctuaţii importante în zilele următoare, însă ca tendinţă cursul franc elveţian-leu o să crească cu 1,5%. Cei interesaţi de cursul franc elveţian-leu trebuie să urmărească procesul de negociere a Brexit-ului pentru că acesta poate să inducă anumite aşteptări de coeziune sau de disipare a forţelor de coeziune în UE şi mai ales trebuie să urmărească şansele lui Marine Le Pen la funcţia de preşedinte al Franţei. Cu cât acestea cresc va fi mai redus apetitul pentru euro şi mai mare pentru francii elveţieni”, explică Claudiu Cazacu.