Oamenii excluși și marginalizați sunt mai predispuși să creadă știrile false

Oamenii care se simt izolați, marginalizați sau excluși sunt mai predispuși să dezvolte o percepție a realității potrivit căreia lumea conspiră împotriva lor, relevă un nou studiu despre teoriile conspiraționiste și superstiții, scrie sciencealert.

Cercetătorii au descoperit că oamenii care nu se simt integrați în societate sunt mai predispuși să caute semnificații în povești elaborate și îndoielnice care ar putea sau nu ar putea să fie adevărate, iar acest lucru explică fenomenul știrilor false care au invadat internetul.

Potrivit unei echipe de cercetători de la Princeton University, gândirea conspiraționistă poate declanșa un proces periculos, în care prietenii și familia sunt și mai mult îndepărtați, ceea ce duce la un cerc vicios în care se învârte cel care se simte deja exclus, problema socială adâncindu-se.

Facebook, Google şi alte companii de tehnologie au convenit un cod de conduită pentru a combate…

STUDIU: Companiile din România plătesc taxe pentru carburanţi cu 4% mai mari decât media la nivel…

”Cei care sunt excluși încep să se întrebe de ce, căutând tot felul de semnificații în propria viață”, explică psihologul Alin Coman. ”Asta îi poate face să susțină anumite teorii ale conspirației”.

Studiul a fost împărțit în două etape. Mai întâi, cercetătorii au înregistrat 119 voluntari online, și le-au evaluat sentimentul de izolare socială.

Participanții au fost rugați să completeze un chestionar despre emoțiile și obiectivele lor, să scrie o poveste care să implice un prieten apropiat, și să-și clasifice sentimentele în 14 categorii (inclusiv excluderea).

În etapa următoare, participanții au fost rugați să spună cât de mult susțin trei teorii ale conspirației: companiile farmaceutice care, din motive financiare, nu lansează pe piață medicamentul care ar aduce vindecarea completă a unei boli, guvernul care utilizează mesaje subliminale pentru a manipula populația și semnele privind activitatea paranormală din zona Triunghiul Bermudelor.

Cei care au răspuns că se simt mai excluși social decât alți participanți sunt tot cei care au fost mai predispuși să creadă în cele trei teorii conspiraționiste.

Ulterior, un grup de 120 de studenți au fost rugați să se autodescrie în câteva paragrafe, înainte de a li se spune că acestea vor fi folosite pentru evaluarea lor în îndeplinirea unei sarcini. Unii au fost selectați într-un ”grup al aleșilor”, în timp ce alții au fost puși în ”grupul celor nealeși”.

În realitate, textele scrise de studenți nu au fost luate în calcul la împărțirea în cele două grupe, însă cercetătorii au vrut să creeze sentimentul acceptării și al excluderii. Studenții au fost puși apoi să evalueze cât de plauzibile sunt trei povești, de data aceasta fiind vorba mai curând de superstiții.

Din nou, cei care s-au simțit excluși pentru că a fost puși în grupul celor ne-aleși au fost mai înclinați să creadă poveștile respective.

Concluziile cercetătorilor arată că a menține comunitățile unite și a le da indivizilor sentimentul apartenenței sociale, implicându-i în procesul decizional, este una dintre metodele de a combate fenomenul ”fake news”.