Cercetarea românească, invizibilă în Europa. Soluțiile din mediul academic: ”Acest model trebuie preluat de toată lumea”

Cercetarea românească contează puțin în Europa, se arată într-un raport al Comisiei Europene, care constată că lipsa investițiilor și accentul masiv pe cercetarea teoretică, în universități, în detrimentul celei practice nu produce oameni de știință capabili să ducă inovarea mai departe în mediul economic.

Există însă și pași timizi pentru schimbarea acestei stări de fapt.

Mai multe proiecte legislative oferă în prezent stimulente financiare pentru centrele universitare sau firmele care sunt implicate în activități de cercetare, chiar dacă factorii implicați direct spun că textele de lege ar putea fi îmbunătățite.

De asemenea, colaborarea Universităților cu mediul economic începe să prindă teren, în special în domeniul tehnic, unde proiectele de cercetare țin, mai nou, cont de cerințele pieței.

Cercetătorii vor putea beneficia de o creştere a nivelului maxim de salarizare, anunţă Georgescu

Plângerea penală depusă de inspectoarea Mihaela Focică va fi cercetată de DNA, după ce Parchetul General…

Cercetătorii pleacă din țară, firmele românești nu contează

Potrivit Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare a Comisiei Europene, nicio firmă românească de cercetare nu figura în toul 1.000 al UE, în 2013.

Printre cauzele identificate se numără migrația masivă a cercetătorilor. Se estimează că, după 1990, peste 15.000 de cercetători au părăsit țara, atrași de centre din străinătate care ofereau condiții mai bune.

Raportul constată, de asemenea, că universitățile românești sunt rupte de cercetarea aplicată.

O monitorizare a tezelor de doctorat susținute în universitățile românești constata că majoritatea tratează teme teoretice și nu aduc o contribuție practică în ceea ce privește inovația.

Tocmai de aceea, universitățile din România au constant rezultate slabe în toate topurile internaționale, pe toți indicatorii.

O altă problemă identificată este statutul precar al întreprinderilor mici și mijlocii implicate în cercetare din România, care prezintă prea puțină încredere pentru a obține fonduri din partea instituțiilor bancare.

În aceste condiții, cercetarea care vine din partea economiei private în țara noastră reprezintă doar 38,3% din total, față de media europeană de 61,5%.

De asemenea, în România există 3,8 cercetători la mia de persoane active, în timp ce media europeană este de 10,17 la mie.

Parteneriatul universităților cu mediul economic

Ruptura cercetărilor din universități de mediul economic este recunoscută și de vicepreședintele Senatului Universității Politehnice din București, Anton Hadăr, care spune că mediul academic nu poate fi performant decât dacă cercetarea va ține cont de cerințele pieței.

”Noi întotdeauna am urmărit să ne apropiem de mediul economic, iar efectele au început să se simtă în ultimii patru ani. Pentru a eficientiza procesul de cercetare în cadrul Universității avem contracte cu peste 1.500 de firme pentru practica studenților”, a declarat Anton Hadăr pentru Vocea.biz.

De altfel, Universitatea Politehnică se pregătește să încheie în curând un parteneriat cu companiile olandeze Fokker Engineering, ORTEC și Philips în care studenții să participe la programele de cercetare și inovație ale jucătorilor de pe piața tehnologică.

”Acest model trebuie preluat cu siguranță de întreg mediul academic. Este în pas cu vremea. Universitățile trebuie să devină un motor regional de dezvoltare și asta se face doar în parteneriat cu afacerile locale. Pentru universitățile mai mici este bine să colaboreze cu partenerii economici pentru a se impune pe plan local”, spune Anton Hadăr.

Acesta adaugă că cercetările aplicate, cu idei venite din partea companiilor și o colaborare cu acestea, reprezintă unica metodă prin care universitățile pot rămâne relevante.

”Tendința actuală este să se meargă pe cercetarea aplicată și mai puțin pe cercetarea fundamentală. Cine nu își dă seama de acest lucru va rămâne o universitate care furnizează doar diplome de licență. Următoarea clasificare a universităților va fi una cu scântei. Deja e neverosimil că toate universitățile din România fac și masterate și doctorate”, spune Hadăr.

”O colaborare fructuoasă are loc la studiile de masterat, unde se face practic o specializare a studentului. Aici am atras firme pentru colaborări pentru lucrările de doctorat ale elevilor. Companiile sunt cele care vin cu teme concrete, care au legătură cu piața reală”, adaugă acesta.

Stimulente pentru cercetare din partea statului

Activitățile de cercetare au beneficiat de măsuri stimulative în ultimul an și din partea statului. O ordonanță de urgență emisă în 2016 prevedea ca salariații implicați în activității de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică să beneficieze de scutire la plata impozitului pe venit.

O altă ordonanță, emisă la începutul lui 2017, prevede ca instituțiile care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare și alte activități conexe să beneficieze de o scutire a impozitului pe profit timp de 10 ani de la data înființării.

Anton Hadăr spune însă că ordonanța, deși benefică în fond, suferă din cauza neclarităților din text.

”Acel OUG nu și-a atins ținta. Eu m-am luptat pentru acea măsură, dar nu s-a înțeles foarte bine aplicarea acelui OUG. Problema este că textul conține multe confuzii. În plus, scutirea de impozit se aplică doar pentru activități aplicative, nu și pentru cercetare fundamentală”, spune Anton Hadăr.

”Mulți nu au aplicat pentru acele facilități pentru că textul era neclar. Avem tendința de a da legi cu ținta corectă, dar interpretări ambigue. Am înțeles că este o lege în Parlament care merge în direcția corectă. Sperăm ca aceasta să fie mai clară”, a adăugat acesta.

Anton Hadăr spune că, pe lângă măsurile de stimulare, este nevoie și de o regândire a contribuției pe care mediul academic îl va avea asupra cercetării și dezvoltării.

”Trebuie și o regândire a alocării locurilor la buget. În prezent, din 63.000 de locuri la buget, în universitățile românești, 73% din posturi sunt la profil uman. Nu poți să faci inovație în industrie dacă ai doar 27% absolvenți de profil tehnic”, spune Hadăr.

”Clasamentele internaționale iau în calcul și numărul de absolvenți care se angajează în domeniul studiat, așa că va conta mult ceea ce se produce în colaborare cu mediul economic”, adaugă acesta.