A făcut harta genomului uman, iar acum vrea să ”decodeze” moartea și să construiască viață sintetică

Craig Venter a fost primul om din lume care a ”decodificat” codul genetic al unui organism și primul om de pe planetă căruia i s-a făcut harta ADN-ului. Ei bine, acum Venter vrea să ”decodifice” moartea și să construiască forme sintetice de viață, potrivit EvoNews.com.

Frustrat la finele anilor ’90 de lentoarea cu care mergea lucrul în cadrul Human Genome Project, el a lansat o campanie proprie și a reușit să facă harta ADN-ului uman cu doi ani mai devreme decât era planificat. Și a fost, în același timp, și primul om din lume al cărui cod genetic a fost secvenționat, arată revista americană Forbes.

A creat ”bacterii sintetice”, a pus bazele a trei companii și a fost aproape miliardar înainte să fie concediat de la cea mai promițătoare dintre acestea.

Vrea să prelungească viața umană prin genetică

Jucăriile copiilor, pline cu bacterii. Care sunt cele mai periculoase

Tu știai că acest obiect din casa ta are cel mai mare număr de microbi?

Acum a revenit cu un nou proiect: Venter a primit o finanțare de 300 de milioane de dolari din partea unor investitori precum GE Ventures și Celgene pentru a lansa în 2013 o nouă firmă numită Human Longevity.

Venter vrea să folosească informațiile ascunse în ADN-ul uman pentru a ”înșela” moartea și pentru a crește durata de viață cu ani sau chiar decenii.

În principal, Venter se folosește de examene fiziologice foarte complexe realizate oamenilor sănătoși. Aceștia sunt supuși unor examene medicale foarte riguroase, scopul fiind să detecteze ce îi face așa buni sau adaptați. Doctorii nu sunt de acord cu acest lucru, deoarece procedurile expun pacienții unor cantități nesănătoase de radiații și substanțe.

Dar Venter, care are 70 de ani, se dă pe sine ca exemplu. Fiind primul om cu codul genetic descifrat, el a folosit rezultatele pentru a vedea ce risc de cancer are. Acesta era scăzut. Dar, în timp, a făcut cancer de prostată. Așa că și-a întrebat cercetătorii de ce. Iar aceștia au descoperit ”suspectul”: este vorba de o schimbare în modul în care organismul reacționează la testosteron.

Povestea genomului

Venter a secvenționat pentru prima oară în istorie codul genetic al unui organism. Era în anul 1995 și era vorba de o bacterie. În 1998 a fondat Celera Genomics, cu care a luat fața consorțiului Human Genome Project, care beneficia de finanțare internațională în valoare de 3 miliarde de dolari.

Celera s-a listat pe bursă în anul 2000, strângând 855 de milioane de dolari de la investitori. Pentru o perioadă scurtă de timp averea sa depășise 700 de milioane de dolari. Jumătate dintre acțiuni le-a donat unei fundații conduse tot de el. Aceasta a vândut, la rândul său o parte din acțiuni, strângând 150 de milioane de dolari, bani care au fost baza eforturilor sale ulterioare de cercetare.

A fost concediat de la Celera în 2002. Consiliul director al companiei voia ca societatea să devină un gigant farma și să dezvolte medicamente. Venter voia doar să facă cercetare și să vândă datele către alți producători de medicamente. Celera a mai ”șchiopătat” până în 2011, când a fost vândută către Quest Diagnostics pentru 344 milioane de dolari.

Forbes estimează acum averea lui Venter la 300 de miloane. Revenind la Human Longevity, el vrea să vadă diferențele dintre genele unora și ale altora, pentru a vedea ce modificări duc la ochi de culoare diferită, forme diferite ale nasului și chiar și boli.

Mai mult, mai rapid, mai puternic

Acum, el beneficiază de mașini care segmentează ADN-ul care sunt de câteva mii de ori mai rapide decât cele pe care le-a folosit el inițial. Harta unui ADN uman este acum făcută în câteva zile și costă 1.000 de dolari. The Human Genome Project a durat mai bine de zece ani și a cheltuit 500 de milioane pentru același lucru.

Noua sa companie, Human Longevity, a decodificat ADN-ul a 40.000 de oameni care au participat la teste. Venter spune că a descoperit o serie de variații genetice care apar la tineri, dar nu și cei mai în vârstă. Ulterior, el a decis să studieze o serie de oameni pentru a avea la dispoziție mult mai multe date. Un astfel de examen mega-complex pe care îl performează compania sa costă 25.000 de dolari. Așa că examenele s-au transformat atât într-un generator de venituri, cât și de date. Momentan, apelează la ele în special cei bogați și companiile care plătesc pentru examinarea directorilor lor.

Circa 40% din cei care fac examenul Health Nucleus au descoperit că au câte o condiție sau boală serioasă.

Și-a scris numele în codul genetic al unei bacterii

Pe lângă ”înșelarea morții” și prelungirea vieții, Venter a mai realizat o premieră, legată tot de viață. În anul 2010 el a fost primul care a sintetizat ADN artificial. Mai exact, el a translatat într-o bacterie Mycoplasma mycoides un cod ADN nou care conținea numele său și al colaboratorilor, plus un citat de James Joyce. Cercetătorii au inserat ADN-ul sintetic în celula bacteriei și au eliminat codul genetic original. Iar organismul a funcționat perfect cu noul ADN.

Ulterior, ei au făcut o altă bacterie care a fost ”editată” pentru a elimina anumite gene. Cercetătorii credeau că pot face o bacterie care să aibă nevoie de doar 250 de gene pentru a supraviețui. Dar Venter și echipa sa au constatat că nu pot scădea sub 473 de gene, în condițiile în care nimeni nu știe la ce folosesc 149 dintre acestea. Cercetarea acestora poate duce la descoperirea genelor care sunt cu adevărat vitale.

Deja există aplicații practice pentru munca lui Venter. Synthetic Genomics, compania care a editat bacteria, a fost înființată în anul 2005, iar în anul 2009 deja primea o finanțare de 300 de milioane de dolari de la gigantul petrolier ExxonMobil pentru a ”crea” alge care să producă biocombustibil mai ieftin decât benzina.