Cine este Tudorel Toader, expertul propus pentru ministerul Justiției, și ce poziție a avut față de ordonanțele justiției și în criza suspendării lui Băsescu

Tudorel Toader, propus miercuri de conducerea coaliţiei PSD-ALDE,  pentru postul de ministru al Justiţiei rămas vacant după demisia lui Florin Iordache, este, din 2016, rector al Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unde, timp de 11 ani, a fost şi director al Şcolii doctorale, notează News.ro. Fără să fi făcut politică, el a devenit cunoscut în spațiul public ca urmare a numirii sale în calitatea de judecător al Curții Constituționale a României, la propunerea grupului parlamentar al PNL, pe vremea când partidul liberal era condus de actualul președinte al Senatului și copreședinte ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Din 2006, timp de zece ani, el a fost la CCR şi s-a numărat printre cei trei judecători care au făcut opinie separată la decizia Curţii de invalidare a referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Pe de altă parte, în scandalul OUG 13, Toader s-a pronunţat în favoarea abrogării Ordonanţei de modificare a codurilor penale, dar împotriva dreptului preşedintelui Iohannis de a convoca un referendum pe tema justiţiei.

Tudorel Toader este rector al Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi începând din anul 2016 şi membru al Comisiei de la Veneţia.

Toader s-a născut pe 25 martie 1960, în localitatea Vulturu (judeţul Vrancea). Între 1982 şi 1986 a făcut studii de Drept la Iaşi, la finalizarea cărora a devenit, timp de patru ani, procuror la Panciu. În 1990 a devenit asistent universitar la Universitatea din Iaşi, iar în 1991 a fost admis în baroul ieşean. În 1993 a devenit lector, în 1998 conferenţiar, iar titlul de profesor l-a obţinut în 2003.

Opinie separată în criza suspendării lui Băsescu

CCR dezbate sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind noul Cod Rutier

Cristian Dide, unul dintre protestatarii care au mers după preşedintele CCR până la locuinţa acestuia, solicită…

Toader a fost membru al mai multor foruri ale universităţii ieşene, iar în perioada 2004-2016 a fost decan al Facultăţii de Drept la care, de-a lungul carierei sale universitare, a predat criminologie, drept penal român şi drept penal european. Între 2005 şi 2016 a fost directorul Şcolii doctorale a facultăţii. În anul 2006 a fost desemnat de către Camera Deputaţilor judecător al Curţii Constituţionale pentru o diferenţă de mandat, iar în 2007 a fost votat din nou pentru un mandat complet, de nouă ani.

Alături de Ion Predescu şi Acsinte Gaspar, Tudorel Toader a făcut opinie separată la decizia CCR de invalidare a referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Cei trei au declarat că nu au fost consultaţi la elaborarea eratei în baza căreia plebiscitul a fost invalidat.

Curtea Constituţională a adoptat, în 2 august 2012, hotărârea cu privire la referendumul din 29 iulie 2012. După publicarea hotărârii, în 6 august 2012 a fost emisă o erată, întocmită şi semnată de judecătorul Ştefan Minea, prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, însemnând 18.292.464. În erata transmisă Monitorului Oficial se cerea completarea hotărârii cu paragraful omis la redactare. În baza acestei erate, referendumul privind demiterea lui Traian Băsescu a fost invalidat, pe motiv de neatingere a pragului de participare de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, respectiv pentru că au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24%) din totalul stabilit de 18.292.464.

După publicarea hotărârii CCR în Monitorul Oficial, a încetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu şi-a reluat atribuţiile de preşedinte al României. Chestiunea eratei a făcut obiectul unui dosar penal deschis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la sesizarea Asociaţiei pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale, însă dosarul a fost clasat pe 8 aprilie 2016.

Pașii privind abrogarea OUG 13

Tudorel Toader s-a pronunţat recent asupra disputei juridice legate de posibilitatea abrogării de către Guvern a OUG 13/2017. Pe 5 februarie el a postat pe Facebook mai multe texte de lege ca argument în favoarea abrogării OUG privind codurile penale, existând şi un precedent care a vizat tot legislaţia penală, în 2009. El a postat inclusiv prevederea conform căreia “actele normative pot fi abrogate de către autoritatea emitentă şi în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare”.

“Potrivit art. I pct.(4) alin.(11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61 din 3 iunie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 9 iunie 2009, «În situaţii temeinic justificate, prin excepţie de la prevederile alin. (1), actele normative de importanţă şi complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate de autoritatea emitentă şi în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare, cu condiţia ca intervenţiile propuse să intre în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ»”, consemnează fostul judecător.

El invocă situaţia în care “Legea nr. 301/2004 – Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, precum şi Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare, au fost abrogate, înainte de intrarea în vigoare, prin art. 446 din Legea nr. 286/2009, privind noul Cod penal, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 510 din 24 iulie 2009”.

Pe de altă parte, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași a fost printre puținele mari universități care nu au condamnat public acțiunea guvernului de a modifica codul penal și codul de procedură penală.

Iohannis și referendumul

De asemenea, într-o declaraţie acordată pentru News.ro în 24 ianuarie, Toader a pus sub semnul întrebării dreptul preşedintelui Klaus Iohannis de a convoca un referendum pe tema justiţiei, fostul judecător al CCR afirmând că şeful statului nu poate recurge la plebiscit pe o temă pentru care cetăţenii nu au drept la iniţiativă legislativă.

”Constituţia poate fi modificată numai prin referendum. În acelaşi timp, potrivit art. 152 din Constituţie, nu pot forma obiect al revizuirii independenţa justiţiei, ori dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora, iar, pe cale de consecinţă, aceste probleme nu pot forma obiect al referendumului”, susţinea Toader.

Potrivit ultimei declaraţii de avere, completată la 15 iuie 2016 şi valabilă pentru 2015, Tudorel Toader deţine în localitatea natală trei terenuri agricole moştenite care totalizează aproape 4 hectare, la care se adaugă o casă de locuit moştenită şi una cumpărată. Toader a mai cumpărat trei terenuri în alte localităţi din judeţul Vrancea: un hectar de pădure la Fitioneşti, un teren extravilan de 8.500 de mp² la Străoane şi un teren agricol de 1,78 hectare la Focşani, localitate în care are şi un apartament de 64 mp².

În Iaşi, Tudorel Toader deţine o casă de 136 mp² cu terenul aferent de 1.074 mp² şi două apartamente de 75, respectiv 35 mp². Se pare că o parte dintre aceste locuinţe sunt închiriate întrucât la secţiunea ”venituri”, fostul judecător al CCR a trecut 15.300 de lei din ”cedarea folosinţei unor bunuri”.

Toader are şi două credite la BRD în valoare de 70.700 de euro şi 50.000 de lei, contractate în 2008 şi scadente în 2023. În 2015, salariile obţinute de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi au însumat 266.500 de lei, iar cele de la Curtea Constituţională 207.600 lei. Venituri mai mici, totalizând aproape 15.000 de lei, au fost obţinute din activitatea didactică ocazională la alte instituţii de învăţământ superior. În plus, 12.200 de lei au fost obţinuţi din drepturi de proprietate intelectuală.