Un avocat cere Curţii de Apel Suceava să sesizeze CCR în privinţa neconstituţionalităţii OUG 14

Avocatul sucevean Dorin Andronic, judecat pentru complicitatae la abuz în serviciu, a cerut, luni, Curţii de Apel Suceava să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţie de neconstituţionalitate a OUG 14/2017, considerând că aceasta încalcă Constituţia României, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Avocatul sucevean Dorin Andronic consideră că Guvernul nu mai putea emite ordonanţe de urgenţă în afara termenului stabilit de legea de abilitare şi nici nu putea să intervină în procesul legislativ.

Andronic este judecat pentru complicitate la abuz în serviciu în cazul încheierii unor contracte de asistenţă şi reprezentare juridică cu Primăria Udeşti din judeţul Suceava.

Argumentația avocatului

CCR dezbate sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind noul Cod Rutier

Cristian Dide, unul dintre protestatarii care au mers după preşedintele CCR până la locuinţa acestuia, solicită…

Avocatul sucevean arată, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, că OUG 13/2017 a produs efecte juridice în integralitatea sa până la respingerea acesteia de Parlament, prin lege, el cerând Curţii de Apel Suceava să dispună sesizarea Curţii Constituţionale privind judecarea excepţiei invocate.

„Nu are nicio relevanţă şi nu produce niciun fel de efecte juridice faptul că în textul OUG nr.13/2017 (art.III) s-au stabilit termene aleatorii de intrare în vigoare a unor prevederi din cuprinsul Ordonanţei, aceste termene fiind inoperante sub incidenţa normei imperative din art.115 alin.5 din Constituţie, care statuează fără niciun fel de excepţie că intrarea în vigoarea unei Ordonanţe de urgenţă, în integralitatea sa, are loc la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, iar norma constituţională interzice astfel stabilirea altor termene de intrare în vigoare a unei Ordonanţe de urgenţă decât cea de la data publicării în Monitorul Oficial. (…) Ordonanţa de urgenţă, conform art.115 alin.5 din Constituţie, intră în vigoare, în mod obligatoriu, la data publicării ei în Monitorul Oficial al României”, arată avocatul sucevean.

El susţine că dacă s-ar considera că ar fi posibil ca ordonanţa de urgenţă să intre în vigoare la alte date ulterioare, prevăzute în textul ei, s-ar da caracter „de lege” ordonanţei de urgenţă, lucru nepermis de normele constituţionale şi astfel s-ar adăuga în mod nelegal, la Constituţia României.

„Ordonanţa de urgenţă se supune spre dezbatere Parlamentului, care, prin lege, aprobă sau respinge respectiva ordonanţă de urgenţă. În concluzie, doar legea poate intra în vigoare la alte termene prevăzute în textul ei, ordonanţa de urgenţă intrând în vigoare în integralitatea sa, în mod obligatoriu, la data publicării ei în Monitorul Oficial al României”, explică avocatul.

Dorin Andronic menţionează că prin Ordonanţa de urgenţă nr.14/5.02.2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr.101/5.02.2017, s-a abrogat OUG nr.13/2017, aflată la data de 5 februarie 2017 în dezbatere parlamentară.

„În condiţiile în care Parlamentul urma să se pronunţe printr-o lege de aprobare sau respingere a OUG nr.13/2017, Guvernul nu mai avea competenţa să se pronunţe asupra acestei ordonanţe, decât cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat consfinţit de art.1 alin. 4 din Constituţia României. Conform dicţionarului juridic penal, prin abrogarea legii penale, se înţelege procedeul juridic de scoatere din vigoare, printr-o lege nouă, a unei legi penale anterioare. Cum OUG nr.13/2017 nu a fost aprobată prin lege, ordonanţa de urgenţă neavând caracter de lege, nu putea fi abrogată printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Guvernul nefiind abilitat prin legea specială de abilitare să emită ordonanţe de urgenţă de abrogare a altor ordonanţe de urgenţă”, mai arată avocatul Dorin Andronic.

Totodată, Andronic a mai arată că şi legea de aprobare a OUG nr.14/2017 – “lipsită de efecte juridice” – este, de asemenea, neconstituţională, sub incidenţa art.115 alin.3 din Constituţia României.

„Dacă am accepta teza că art.115 alin.3 din Constituţie nu se aplică ordonanţelor de urgenţă, ci numai ordonanţelor simple şi că, în temeiul art.115 alin.4 din Constituţie, Guvernul ar putea emite ordonanţe de urgenţă şi în timpul sesiunilor parlamentare, fără o lege de abilitare, am adăuga nepermis la legea fundamentală, căci acolo unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem”, mai explică Andronic.

Paralelism instituțional

Acesta consideră că, dacă o astfel de teză este acceptată, s-ar crea o suprapunere de activitate legislativă – “un paralelism instituţional”.

„Conform art. 76 alin. 3 din Constituţie, Parlamentul are posibilitatea discutării în procedură de urgenţă a oricărui proiect de lege la cererea Guvernului, sau din proprie iniţiativă, astfel încât în cursul activităţii parlamentare, emiterea unor ordonanţe de urgenţă reprezintă o imixtiune nepermisă a puterii administrative în activitatea puterii legiuitoare, în desfiderea art.1 alin.5 din Constituţie”, arată avocatul în expunerea sa.

Potrivit avocatului, acceptând teza precum că OUG nr.13/1.02.2017 urma să intre în vigoare la data de 10 februarie 2017, neconstituţionalitatea OUG nr.14/5.02.2017 este şi mai evidentă prin încălcarea art.1 alin.5 din Constituţie „întrucât cadrul legal în materie de elaborare a normelor juridice, ce trebuie respectat de orice autoritate este Legea nr.24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”.

„Art. 58 din această lege prevede că actele normative precum OUG nr.13/2017 pot fi abrogate (între data publicării în M.Of. şi data intrării în vigoare) . Această unică condiţie nu a fost respectată de Guvernul României la emiterea OUG nr.14/2017, deoarece cele două acte normative intrau în vigoare la date diferite: OUG nr.13 la 10.02.2017, iar OUG nr.14 la data de 5.02.2017. Deoarece OUG nr.14/2017 nu a respectat condiţia imperativă prevăzută de art.58 din Legea nr.24/2000, generând un viciu de legalitate, este neconstituţională prin încălcarea art.1 alin.5 din Constituţia României, respectiv obligativitatea respectării legilor, în speţă, a Legii nr.24/2000”, a mai precizat avocatul.