România a atras atenția întregii lumi în ultima săptămână de când sute de mii de oameni au ieșit în stradă, protestând împotriva unei ordonanțe de urgență a guvernului percepută ca o frână în lupta împotriva corupției.
The New York Times dedică României un editorial semnat de Palko Karasz, în limba română și în limba engleză, intitulat ”În România, tentaculele corupției au cuprins viața de zi cu zi”. Jurnaliștii de la New York Times i-au rugat pe câțiva români să împărtășească părerile personale cu privire la actul de coruptie.
”Corupția este o problemă endemică în toată Europa de Est. Însă lupta României împotriva ei a plasat-o în centrul dezbaterii politice. Ordonanța de urgență ar fi decriminalizat unele fapte de corupție, ceea ce a alarmat judecătorii și procurorii români. La Bruxelles, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea și numeroși oameni din interiorul și din afara României se temeau că această ordonanță ar putea submina statul de drept dintr-una din cele mai tinere democrații europene.
Deși guvernul a abrogat ordonanța și a supraviețuit unei moțiuni de cenzură în parlament miercuri, oponenții se angajează în continuarea luptei.
În timp ce protestele se intensificau în cursul săptămânii trecute, The New York Times a cerut românilor să descrie situații în care au avut de-a face cu corupția. Au vorbit despre mita de zi cu zi — în spitale, școli și instituții publice. Unii dintre ei sunt descurajați spunând că este o problemă adânc înrădăcinată cultural. Mulți sunt înfuriați de ordonanța de urgență de care ar fi beneficiat direct unii politicieni proeminenți și se tem că astfel este frânată lunga luptă împotriva corupției pe care o poartă țara.
Continue reading the main story
După apelul inițial pentru relatările românilor, am continuat cu întrebări despre proteste. Mărturiile de mai jos au fost condensate și editate pentru claritate. Majoritatea răspunsurilor ne-au fost trimise în limba engleză.
Dr. Dan Aramă în apartamentul său din centrul Bucureștiului, miercuri. „Corupția este atât de împământenită în sistemul medical încât orice schimbare este aproape imposibilă fără sprijinul sistemului juridic”, ne-a scris dumnealui. Credit Andrei Pungovschi pentru The New York Times
Corupția este atât de împământenită în sistemul medical încât orice schimbare este aproape imposibilă fără sprijinul sistemului juridic. Mulți dintre colegii mei iau mită de la pacienți. Unii refuză să-și trateze pacienții dacă nu li se oferă bani, în timp ce sistemul medical din România garantează accesul gratuit la serviciile medicale. Eu nu iau bani de la pacienții mei, iar când le refuz banii, unii se sperie crezând că-i refuz pentru că au vreo boală în stadiu terminal. Alții cred că nu ești un medic bun dacă îi tratezi fără să te plătească.
Despre proteste: Am fost la toate protestele din București din ultimele 3 săptămâni. Ca mulți alții am simțit că recenta ordonanță de urgență, care a fost adoptată la ora 22.30, a fost primul semn că România întoarce spatele democrației și justiției.
— Dan Aramă, 31, medic din București.
Am dat bani mulți — echivalentul a 5000 euro în lei, — în spital de la portar la infirmiere, asistente, rezidenți, doctori și pe medicamente pentru soțul meu pentru care nu mai era speranță de viață!
În general, trebuie să dai mită ca să rezolvi orice problemă. Așa era pe vremea lui Ceaușescu, așa a rămas până azi.
Despre proteste: Am participat la proteste. Motivarea mea a fost indignarea față de modul hoțesc prin care au dat Ordonanța de urgență nr. 13, față de conţinutul ei dedicat salvării penalului Dragnea [Liviu Dragnea, președinte PSD].
— Cristina Iftode, 62, matematiciană pensionară din București.
În 2015, incendiul fatal din clubul Colectiv din București a fost pus pe seama corupției. Protestele care au urmat au dus la demiterea guvernului. Oana Celia Gheorghiu, 38, translator și conferențiar din Galați, și-a pierdut trei prieteni în incendiu.
Am participat la toate protestele din Galați începând cu noaptea în care guvernul a adoptat Ordonanța de urgență 13/2017. Nu sunt genul revoluționar, dar indignarea pe care am simțit-o în acea noapte m-a făcut să mă alătur sutelor de mii de oameni din stradă.
Ioan-Radu Tănăsescu la protestul din fața Guvernului, miercuri, la București. „Când eram copil, credeam că politicienii sunt atotputernici; legea părea să nu li se aplice”, ne-a scris el.
A trebuit să dau mită pentru lucruri normale care nu costă, cum ar fi reinstalarea electricității după ce a fost tăiată pentru neplată. Mita a redus procedura de reinstalare la trei zile după plata completă a facturii. Fără ea ar fi durat trei luni.
Țara noastră se luptă cu corupția de zeci de ani. Când eram copil, credeam că politicienii sunt atotputernici; legea părea să nu li se aplice. Asta m-a deranjat dintotdeauna, pe mine și pe toți cunoscuții mei, chiar și pe susținătorii PSD-ului.
Despre proteste : Am ajuns în fața guvernului la o oră sau două după adoptarea Ordonanței de urgență 13/2017. Le-am promis ca asta nu trece, că vor plăti politic.
— Ioan-Radu Tănăsescu, 31, dezvoltator de interfețe din București.
S-au făcut presiuni asupra mea ca să trec studenți care nu veniseră niciodată la curs. Mi s-a oferit mită pentru a face asta și am fost sancționată pentru integritatea mea. Am fost forțată să părăsesc țara de multe ori din cauza corupției teribile și din cauza salariului insuficient pentru supraviețuire. Colegii mei au luat sume de bani enorme pentru diplome de absolvire sau note de trecere, dar și alimente făcute în casă, cum ar fi brânză, băuturi alcoolice, chiar și ouă !
— Monica Vlad, 49, profesor universitar din Sibiu.
Într-o comună mică, ca cea în care am crescut, nepotismul e la fel de obișnuit ca o moștenire de la părinți, ca mersul la biserică duminica sau ca trecerea anotimpurilor : e ceva în tradiția noastră, ceva acceptat pur și simplu.
— Tamas Hunor Kecskes, 25, student la Cluj.
Când crești în România ești înconjurat de „corupție”. Îți auzi părinții vorbind despre cutare politician care a făcut avere folosindu-și puterea. La televizor se discută numai despre asta. Când devii adult percepi corupția ca pe o parte activă a societății.
— Rareș Petru Achiriloaie, 22, student la Paris.
Am crescut în anii ‘90 într-o țară în care întotdeauna se păstra un pachet de Kent și o sticlă de whiskey în sertar. Le păstrai pentru o vizită la medic, ca să intri într-o școală mai bună; le păstrai în caz că aveai un proces și chiar pentru mers în concediu. România a făcut progrese mari în ultimii ani. A apărut o nouă generație care nu mai păstrează în sertar cadouri pentru dat mită. Totul se poate spulbera în următoarele 10 zile.
— Lucian Alexe, 28, expert în comunicare din Bruxelles”.