Cum au ”desființat” deputații Consiliul Național de Combatere a Discriminării. Decizia finală aparține Senatului

O inițiativă legislativă aparținând fostului deputat Bogdan Diaconu și care prevede desființarea Consiliului Național de Combatere a Discriminării a fost aprobată de Camera Deputaților, prin procedura adoptării tacite.

Bogdan Diaconu, deputat PRU în vechea legislatură, a inițiat o propunere legislativă prin care se abrogă practic legea în baza căreia a fost înființat Consiliul Național de Combatere a Discriminării (legea nr.48/2002). Ideea i-a venit după ce a fost sancționat de Consiliu pentru discriminare.

”Abrogarea Legii nr.48/2002 are așadar ca scop desființarea CNCD ca instituție bugetară care a făcut dovada în decursul anilor că funcționează ca o instituție anti-românească și anti-națională, fiind doar un instrument în mâna UDMR și a altor grupuri de interese de a anunla valorile românești, valorile tradiționale creștine și drepturile românilor în propria lor țară”, susținea inițiatorul în expunerea de motive.

Diaconu a mai susținut că CNCD nu a făcut altceva decât să-i amendeze pe ”românii care au luat atitudine împotriva extremismului maghiar”, devenind un ”instrument de susținere al autonomiei teritoriale maghiare”.
Fostul deputat mai susține că, în acest fel, CNCD ar fi acționat împotriva respectării și protejării drepturilor constituționale și trebuie desființat.

Tomac: Senatul a adoptat tacit iniţiativa PMP privind reducerea numărului de parlamentari la 300, conform referendumului…

USR a depus la Parlament primele 300.000 de semnături pentru iniţiativa ”Fără penali în funcţii publice”

Propunerea legislativă a fost avizată negativ atât de comisia juridică, cât și de comisia pentru drepturile omului care au propus respingerea. La fel și fostul Cabinet Cioloș, care a transmis un punct de vedere negativ în octombrie 2016, argumentând că desființarea singurei instituții care sancționează orice formă de discriminare, fie că este vorba despre persoane fizice, fie că este vorba despre persoane juridice ar încălca și directivele europene. Guvernul a mai arătat că parlamentarii au posibilitatea de a controla activitatea instituției, care este în subordinea forului legislativ.

Deși comisia juridică a respins propunerea, plenul Camerei Deputaților nu a luat nicio decizie, astfel încât termenul legal pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit, propunerea legislativă fiind adoptată tacit. Inițiativa va merge însă la Senat, care va avea ultimul cuvânt de spus.

Amenzi pentru miniștri și președinți

Consiliul, condus de Csaba Ferenc Asztalos ales pentru un nou mandat în 2015, este una dintre instituțiile care a amendat politicieni, de la parlamentari la președinți în funcție. Unul dintre cei sancționați este chiar Bogdan Diaconu care a făcut afirmații discriminatorii la adresa minorităților sexuale în campania pentru alegerile locale din 2016, el candidând pentru Primăria Capitalei, cu un mesaj extremist și xenofob. Printre altele, el le promitea bucureștenilor că nu va mai permite niciodată organizarea în Capitală a paradelor gay. În mai 2016, el a primit o amendă de 4000 de lei din partea CNCD. Tot atunci, Bogdan Diaconu a anunțat că va face demersuri pentru desființarea instituției. La alegerile parlamentare din decembrie, PRU a obținut 2,7%, mult sub pragul electoral.

Unul dintre liderii care a intrat în vizorul CNCD a fost Traian Băsescu, pe vremea când era președinte. Un exemplu este decizia din 10 februarie 2014, când CNCD a dispus amendarea lui cu suma de 600 de lei pentru afirmațiile la adresa cetățenilor de etnie romă. Fostul președinte declarase în 2010 că dintre romii nomazi ”foarte puțini vor să muncească; mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură”. În 2016, Băsescu a pierdut definitiv procesul cu CNCD, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilind că fostul președinte trebuie să plătească amenda. Acesta nu era la prima abatere, el primind avertisment de la CNCD și în celebrul caz ”țigancă împuțită”, în care a câștigat însă în instanță.

Și actualul primar al Capitalei, Gabriela Firea, a fost sancționată prin avertisment pentru declarațiile făcute în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2014, la adresa contracandidatului PSD, Klaus Iohannis. Firea, care era senator PSD și purtător de cuvânt, a declarat atunci, referitor la Klaus Iohannis, că ”Nu eşti un om complet fără să creşti un copil (…) În toate statele civilizate, cei care doresc să ajungă preşedinţi provind din familii complete, sunt căsătoriţi, au copii, au nepoţi, au trecut prin toate etapele vieţii”.

Un alt caz care a dus chiar la demisia din Guvern este cel al senatorului ALDE Daniel Barbu. În 2013, atunci când era ministru al Culturii, Daniel Barbu a declarat la Parlament că în loc să finanțeze tratamentele pentru persoanele bolnave HIV, guvernul ar investi mai bine în festivaluri culturale. ”Bugetul, programul naţional pentru prevenirea şi tratarea HIV/SIDA este jumătate ca buget din toate programele Ministerului Culturii. Deci, ai Ministerul Culturii şi programul naţional de combatere şi tratament HIV/SIDA. Jumătate. Unu la doi. După părerea mea, nu suntem în Africa de Sud. Nu sunt milioane de concetăţeni afectaţi de acest hidos flagel al epocii noastre. Personal, nu înţeleg. Am fost cutremurat când mi-am dat seama câte Festivaluri Shakespeare sau cât de amplu am putea face evenimentul, Festivalul Shakespeare de la Craiova, dacă nu am avea acel program sau dacă acel program ar fi la jumătate”, declara Barbu. Din cauza scandalului declanșat, Barbu a demisionat la scurt timp din funcția de ministru al Culturii.