Viitorul banilor. De la monede și bancnote la ”banii programabili” – ANALIZĂ

Daniel Ionașcu / 11.02.2017
Viitorul banilor. De la monede și bancnote la ”banii programabili” – ANALIZĂ

Banii sunt expresia valorii muncii. Dar societatea se schimbă, modul în care muncim se schimbă, așa că ne putem întreba dacă nu cumva se vor schimba și banii.

Pentru a vedea care este viitorul banilor trebuie să vedem cum este prezentul. În acest moment, banii puși pe piață de către guvernele și băncile centrale dintr-o țară sunt reflexia rezervelor lor internaționale.

Acestea, la rândul lor, sunt investiții în diverse active, fie monede de referință – precum dolari și euro – fie cantități de aur. Până în urmă cu câteva zeci de ani standardul era aurul. Mai exact, cu cât o țară are mai multe rezerve și o economie sănătoasă, cu atât moneda națională este mai puternică. Dar dacă rezervele sunt mici, iar o bancă centrală emite mulți bani, atunci valoarea acestora scade. Acest lucru se vede într-o inflație mare, adică scumpiri generalizate la bunuri și servicii. Chiar și în antichitate, statele bogate băteau monedă de aur, iar cele mai sărace din metale mai puțin prețioase. Shekelul, moneda actuală a Israeului, era la origine o măsură a greutății, echivalentă cu 11 grame de argint.

Banii fizici și tranzacțiile electronice

Americanii au descoperit însă că pot emite mai mulți bani decât le permit rezervele de aur, deoarece două treimi din comerțul mondial se face în dolari. Petrolul, materiile prime, hainele și electronicele se vând și se cumpără în dolari. Cum dolarul este monedă de referință pentru comerțul internațional, Rezerva Federală, banca centrală a SUA, poate emite câtă monedă dorește, fără a fi în pericol că acesta se depreciază puternic. Mai mult, puțină inflație chiar face bine economiei, spre deosebire de deflație care este o ”spirală a morții”.

Tot acum există și un alt trend: de la bancnote și monede se trece la folosirea tot mai puternică a tranzacțiilor electronice. Banii nu mai trec din mână în mână, ci dintr-un cont în altul. Fie cu ajutorul cardurilor, fie cu ajutorul aplicațiilor, banii nu mai sunt decât niște biți pe un server, o înșiruire de 1 și 0. În Suedia tranzacțiile electronice sunt atât de răspândite, încât statul se gândește să renunțe la bancnote și monede în doi ani, după cum anunța în luna noiembrie Cecilia Skingsley, viceguvernator al Riskbank, banca centrală a Suediei.

Era Bitcoin

Și așa intrăm în era banilor digitali. În fapt, monede virtuale există deja, iar principala este BitCoin, ”inventată” de către enigmaticul Satoshi Nakamoto în 2008-2009. Bitcoin folosește elemente de criptografie și toate tranzacțiile sunt înregistrate în așa-numitul ”blockchain”. Ideea inițială a fost aceea de a scoate moneda de sub influența oricărei bănci centrale. Acestea pot deprecia monedele naționale atunci când apar crize sau bule speculative pentru a reașeza economia și a stimula exporturile. Dar un efect secundar îl constituie faptul că averea oamenilor din acele țări scade dramatic. Pe românește: aceștia sunt sărăciți. BitCoin urmărește să elimine total controlul statelor asupra valorii sale. Pentru asta sunt folosite doar calculatoare care trebuie să rezolve calcule matematice complexe, iar moneda este generată virtual și cu o cantitate limitată. Nici măcar creatorul său nu poate emite monede în plus.

Deja BitCoin se poate tranzacționa pe burse, iar comercianții acceptă în Occident plata în BitCoin. Potrivit International Business Times, în februarie 2015, peste 100.000 de companii permiteau plata prin BitCoin. Între companiile care se află pe listă se regăsesc Microsoft, Dell, Wikipedia, Twitch, Greenpeace, Expedia și PayPal. Acest concept este numit ”democratizarea” banilor și este de așteptat ca trendul să continue pe termen mediu.

Venituri pe nimic

Monedele virtuale nu sunt singurul avans adus de tehnologie. Un altul îl constituie automatizarea și robotizarea fabricilor și folosirea inteligenței virtuale în produse și servicii. La fel și apariția ”sharing economy”, economia participativă. Deși numele sună pompos, este vorba în fapt de serviciile precum Uber sau Airbnb, în care utilizatorii își ”împart” proprietățile cu alții. Există deja software gratis (Linux, Android, Chrome etc) și chiar și diverse proiecte de inginerie pe care inventatorii le partajează cu restul celor interesați.

Numai că aceste fenomene au un efect contrac: distrug locuri de muncă, deoarece tot mai puțini angajați sunt necesari. Elon Musk – fondatorul și directorul general al Tesla și SpaceX – declara recent că statele lumii trebuie să plătească propriilor cetățeni un venit universal garantat pentru a menține pacea socială. Mai exact, roboții și algoritmii vor deveni atât de folosiți încât vor crea șomaj generalizat. Și pentru a preveni războaie civile și distrugeri, aceștia trebuie să primească de la stat, din taxele plătite de către companii, o sumă considerată minimă pentru a supraviețui.

În fapt, Canada și Finlanda testează deja astfel de sisteme, iar forme primitive se întâlnesc în statele bogate în petrol din Orientul Mijlociu, când oamenii primesc anual de stat o rentă.

”Banii programabili”

Cercetătoarea Neha Narula, care studiază monedele digitale, spunea într-o conferință TED Talks că viitorul banilor este colectiv. Aceasta compară banii cu lumea ”analogică”: când banii erau fizici ei se mișcau cu viteza oamenilor. Următorul pas a fost cel în care băncile erau ”cerberii” banilor. Aceștia se mișcă cu viteza băncilor. Dar în viitor, banii vor fi ”software”, spune ea. Astfel, se elimină din joc atât oamenii, cât și băncile, din ecuație. Și nu mai există loc de erori. Narula spune că aceste cripto-monede sunt doar un prim pas către o lume cu ”bani programabili”.

Ea aseamănă banii cu primele mașini care aveau motor pe combustie internă: de ce ai vrea una care merge mai greu decât o caleașcă și se strică mai des decât se îmbolnăvește calul? Cu toții știm, însă, care a fost deznodământul.

Cu toate acestea, monedele virtuale au și părți negative: aceștia pot fi folosiți pentru tranzacții ilicite, cum ar fi pentru cumpărarea de arme pe piața neagră, traficul de droguri sau finanțarea terorismului. De asemenea, dacă tot istoricul tranzacțiilor personale este accesibil tuturor pe internet, acest lucru duce la întrebări legate de supraveghere. Am fi ”sclavii algoritmilor”, dar și dependenți de companiile de utilități, deoarece fără electricitate nu ar exista nicio monedă.

Viitorul fără bani

Ducând mai departe raționamentul ajungem la o lume ca în Star Trek, când banii nu mai există. Datorită surselor infinite de energie se poate construi/produce absolut orice. Astfel, nu mai există nevoia de bani, deoarece toată lumea din Federație are tot ce își dorește. Atunci pasiunea și simțul datoriei vor valora mai mult. Federația va elimina în secolul 24 foametea, bolile și, în consecință, nevoia de posesiuni, după cum spune Jean-Luc Piccard într-un episod.

Citește și...