DNA: Prejudiciile din dosarele privind abuzul în serviciu sunt de peste 1 miliard de euro, 2.151 vor fi clasate dacă se aplică proiectele Guvernului

Procurorii DNA critică proiectele Guvernului de modificarea a codurilor penale în sensul dezincriminării parțiale a infracţiunii de abuz în serviciu şi precizează că, dacă ele vor fi aplicate, dosarele aflate în lucru la DNA vor fi clasate. În ultimii doi ani, au fost trimise în judecată 1.171 de persoane pentru abuz în serviciu, prejudiciul calculat în aceste dosare fiind de peste un miliard de euro, informează news.ro. 

În urma unei analize întocmite de DNA, rezultă că, prin aplicarea proiectelor Executivului în forma actuală, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată şi pedepsită, în cauzele trimise la instanţă procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa.

“Limita de 200.000 lei nu are nicio legătură cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate”, susţin procurorii DNA.

Ei mai arată că orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată, un aspect care face practic ca infracțiunea, chiar și în cazul prejudiciului mai mare de 200.000 lei, să devină practic inexistentă.

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

“Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul instituţiei ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei. Spre exemplu, controalele Curţii de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuţii de control, care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile. Toate dosarele aflate deja pe rolul instanţelor, având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal”, precizează DNA.

Procurorii anticorupţie mai arată că pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum şapte ani la maximum trei ani, fără a se preciza care este justificarea.

“În consecinţă, scade termenul de prescripţie la cinci ani. Prin urmare, o serie de procese şi anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripţie. Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcţionarului în exercitarea atribuţiilor de serviciu”, mai arată DNA.

Procurorii precizează că, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice şi 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor sunt de peste un miliard euro (1.048.341.902 de euro).

Unul dintre cele mai cunoscute dosare privind abuzul în serviciu este cel al președintelui PSD, Liviu Dragnea. În dosarul în care a fost trimis în judecată alături de fosta sa soție, pentru instigare la abuz în serviciu, prejudiciul estimat este mai mic de plafonul de 200.000 de lei (108.000).

De asemenea, Gabriel Oprea, Elena Udrea, Cristian Popescu Piedone (dosarul Colectiv), Titus Corlățean (Dosarul diaspora), Dan Șova (Dosarul Truceni-Rovinari) și Ioana Băsescu sunt printre cei care ar scăpa de dosare în cazul aplicării acestei variante a modificării codului.

Parchetul General: Proiectele nu sunt în acord cu decizia CCR

Parchetul instanţei supreme critică intenţia Guvernului de a modifica prin ordonanţă de urgenţă dispoziţiile codurilor penale privind infracţiunea de abuz în serviciu şi arată că proiectul de modificare depăşeşte limitele stabilite de către Curtea Constituţională.

“Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal şi a Codului de procedura penală cu dispoziţiile cuprinse în deciziile Curţii Constituţionale a României, însă, în actuală redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depăşeşte limitele stabilite de către instanţa de contencios constituţional”, susţin procurorii de la Parchetul instanţei supreme.

Ei arată că modificarea articolului din Codul penal care se referă la infracţiunile de serviciu este una substanţială. Procurorii mai arată că, prin propunerea de modificare a textului articolului 301 Cod penal, nu numai că se restrânge sfera de aplicare, dar se şi denaturează intenţia iniţială a legiuitorului, aceea de a sancţiona conduită imorală a funcţionarului.

Ministerul Public susţine că textul propus condiţionează existenţa infracţiunii de producerea unei pagube “într-un cuantum arbitrar ales – condiţie ce nu îşi găseşte aplicabilitatea în niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancţionate în vreun fel (contravenţie, abatere etc.) lăsându-le în afară ilicitului penal, situaţie deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracţionării activităţii infracţionale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator”.

Procurorii mai cred că o asemenea modalitate de incriminare ar constitui o “veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcţionari, cu intenţie, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăşi, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condiţiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcţiei ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară şi civilă”.

La fel de criticată este şi dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

“Dezincriminarea acestei infracţiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcţionarului, care nu acţionează cu intenţie, ce-i drept însă, în afară oricărei responsabilităţi, oricărei diligenţe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală. Această conduită va avea consecinţe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor”, mai arată procurorii.

În sprijinul acestor afirmaţii, Parchetul vine cu o serie de exemple privind dosarele instrumentate în ultimii doi ani sub acuzaţiile de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi conflict de interese.

Astfel, în intervalul 2014 – 2016 au fost trimise în judecată la nivel naţional 1.960 de persoane, în sarcina cărora s-a contabilizat un prejudiciu de 196.002.878 de euro şi 3.987.930.404 lei.

În acelaşi interval, au fost trimise în judecată sub acuzaţia de neglijenţă în serviciu 202 persoane care au adus un prejudiciu la bugetul de stat de un milion de euro şi 5.381.726 lei, alte 215 persoane fiind acuzate de conflict de interese.

Dintre acestea, numai în anul 2016, au fost trimişi în judecată sub acuzaţia de conflict de interese doi parlamentari, 17 primari, patru viceprimari şi cinci directori.

Cei doi parlamntari şi-au angajat rudele (fiul şi nora) la biroul parlamentar, 12 primari au achiziţionat bunuri de la societăţi comerciale al căror asociat unic şi administrator erau rude şi afini de gradul I, cinci primari de comună au încheiat contracte de închiriere păşună comunală cu societăţi administrate de soţ sau rude de gradul I (tată/fiu), şapte consilieri judeţeni au luat decizii în beneficiul unor societăţi comerciale administrate de soţ, rude şi afini de gradul I, şapte conducători de instituţii publice (directori şi primari) şi-au angajat rudele şi afinii de gradul I şi şase conducători de instituţii publice (directori) au achiziţionat bunuri de la societăţi al căror asociat şi administrator erau rude de gradul I.