Asociația Magistraților din România împreună cu Uniunea Naționala a Judecătorilor din România i-au trimis o solicitare președintelui Klaus Iohannis să includă pe agenda ședinței din data de 31 ianuarie și “declasificarea tuturor hotărârilor CSAT prin care serviciilor de informații li s-au trasat atribuții în combaterea infracțiunilor”.
Solicitarea vine în contextul în care, în baza unor hotărâri CSAT care sunt clasificate, s-au semnat protocoale între serviciile de informații și Ministerul Public pe temeiul cărora s-au format “echipe mixte” compuse din agenți ai serviciilor de informații și procurori, ceea ce nu are acoperire legală.
“Vă solicităm ca în cadrul şedinţei CSAT, care va avea loc pe data de 31 ianuarie 2017, să includeţi pe agenda şi declasificarea tuturor hotărârilor CSAT prin care serviciilor de informaţii li s-au trasat atribuţii în combaterea infracţiunilor. În baza acestor hotărâri CSAT, relaţiile de colaborare interinstituţionale între serviciile de informaţii şi organele de urmărire penală s-au materializat în încheierea unor protocoale clasificate şi constituirea unor echipe mixte ce nu îşi găsesc suport în cadrul legal actual. În condiţiile în care subiectul este unul de un vădit interes public, fiind vorba de înfăptuirea justiţiei, păstrarea secretă a acestor hotărâri nu face altceva decât să alimenteze spaţiul public cu suspiciuni ce erodează încrederea în instituţiile statului”, se arată în scrisoarea transmisă de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) preşedintelui Klaus Iohannis.
Magistraţii transmit că atâta timp cât aceste hotărâri ale CSAT şi protocoalele dintre serviciile de informaţii şi parchete nu sunt publicate, încrederea în justiţie nu va fi recâştigată.
“Vă solicităm, în consecinţă, să faceţi toate demersurile necesare pentru declasificarea tuturor hotărârilor CSAT în baza cărora agenţi ai serviciilor de informaţii au constituit «echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”, se mai arată în scrisoare.