Scrisoare din Secuime către Guvernul Ungariei: Modificați legea pălincii

Producătorii de pălincă din România par să ajungă la mâna Ungariei. Pentru că autoritățile din țara vecină s-au mișcat mai repede și mai eficient, ungurii au convins UE că ”palinka” este un produs ”tradiţional exclusiv unguresc”. Tratatul de Aderare a Ungariei la UE din 2004 menţionează că ”poate fi denumită Palinka numai băutura spirtoasă produsă în Ungaria şi distilatele de piersici produse numai în următoarele zone ale Austriei: Niederasterreich, Burgenland, Steiermark şi Viena”.

Parlamentul Ungariei a adoptat o lege, acceptată de Uniunea Europeană, în care se arată că denumirea de palincă poate fi folosită doar în Ungaria şi în cele patru judeţe din Austria.
Pentru că autoritățile din România nu au reacționat încă, Consiliul Judeţean Harghita a decis să trimită o scrisoare în care să solicite Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria ca şi producătorii din judeţele Covasna, Harghita și Mureș să poată folosi denumirea de palincă.

”În judeţul nostru, în Secuime, se produce o palincă de bună calitate, pentru că avem o tradiţie de sute de ani şi, de când ne ştim, denumim băutura asta spirtoasă palincă. Şi există o lege în Ungaria prin care producătorii de palincă din Ungaria sunt protejaţi, lucru acceptat şi de Uniunea Europeană. Aşadar, denumirea de palincă poate fi folosită numai în Ungaria şi în câteva judeţe din Austria. Şi acum, noi, împreună cu judeţele Mureş şi Covasna, solicităm modificarea legii, astfel încât să fie incluse şi aceste judeţe, aşa cum sunt incluse şi patru judeţe din Austria. Înaintăm această adresă către Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria”, a declarat președintele Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly.

Palinca sau palinka ?

Covasna: Accident soldat cu moartea a două persoane şi cu rănirea altor două

Case evacuate în Topliţa, după ce a fost descoperit un depozit subteran cu muniţie, în timpul…

În situația producătorilor de pălincă din cele trei județe se află și cei din alte județe din Transilvania, care trebuie ori să urmeze exmplul celor din secuime, ori să ceară sprijinul autorităților de la București. Mai ales, că în capitolul 7 – Agricultură din tratatul de aderare a României la UE se arată că denumirea generică palincă ne aparţine.

Mai mult, anul trecut, Comisia Europeană a dat publicităţii Regulamentul 1067/2016 de modificare a Anexei III la Regulamentul CE 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase.

Conform anexei, mărcile cu denumire şi origine protejate din România sunt: Vinars de Târnave, Vinars de Vaslui, Vinars de Murfatlar, Vinars de Vrancea, Vinars de Segarcea, Pălincă, Ţuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş şi Horincă de Cămârzana.

De remarcat faptul că în anexa publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi Ungaria are o băutură spirtoasă înregistrată cu denumirea “Pálinka” şi şapte băuturi spirtoase care conţin termenul “pálinka”(Törkölypálinka, Szatmári Szilvapálinka, Kecskeméti Barackpálinka, Békési Szilvapálinka, Szabolcsi Almapálinka, Gönci Barackpálink şi Újfehértói meggypálinka)