Frăţia masonilor acoperiţi. Cum îi protejau chestorul Liviu Popa şi judecătorul Ovidiu Galea pe nașii lor masoni

Premieră în Justiția din România. Un chestor de poliție și un judecător au fost trimiși în judecată de DNA pentru că nu și-au declarat apartenența la Masonerie. Rechizitoriul dosarului în care chestorul Liviu Popa, fostul şef al IPJ Bihor, şi judecătorul orădean Ovidiu Galea sunt anchetaţi de către procurorii DNA Oradea arată cum frăţia masonilor a reuşit să treacă peste limitele impuse de lege și să-și protejeze interesele de grup.

Dosarul chestorului Liviu Popa, fostul șef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Bihor, și al celor patru poliţişti care ar fi primit mită cozonaci, plăcinte sau brazi de Crăciun a fost trimis săptămâna trecută în judecată. O surpriză a reprezentat-o trimiterea în judecată şi a judecătorului Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor. Atât chestorul Popa cât şi judecătorul Galea sunt anchetaţi pentru fals în declarații cu privire la apartenenţa la Masonerie.

Rechizitoriul procurorilor arată cum stau lucrurile între fraţii masoni şi de ce niciunul dintre cei doi nu au specificat în declaraţia de interese că sunt membri ai Lojei Ţara Crişurilor, ce aparţine de  Marea Lojă Naţională (M.L.N.R.), dar şi cum se protejau.

Marele Venerabil

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

De-a lungul carierei, chestorul Liviu Popa a ocupat diferite funcţii de conducere. De la şef al Direcţiei Generale Anticorupţie, la şef al IPJ Bihor, sau chiar al IGPR. În niciuna dintre declaraţiile de interese nu a specificat faptul că este membru al Marii Loje Naţionale, el ocupând chiar şi funcţia de Mare Verenabil, între 2015-2016.

Maestrul Venerabil este demnitarul care conduce activitatea, iar pentru ocuparea respectivei funcţii este necesar ca Fratele „să fie Maestru Mason cel puţin trei ani şi membru activ şi în bună regulă în Lojă, cu o activitatea masonică neîntreruptă de cel puţin doi ani”, „să fi deţinut anterior o altă funcţie de Demnitar sau Ofiţer în Lojă”, „să nu fi lipsit la Ţinute nemotivat mai mult de trei ori în anul masonic precedent”, „să se fi remarcat în viaţa şi activitatea masonică sau să fi adus contribuţii demne de luat în seamă la dezvoltarea Ordinului în general şi a Lojii în special”, să nu se afle sub interdicţii şi să nu fi fost niciodată sancţionat, conform art. 16.3.4 din Regulamentul General al Marii Loji Naţionale din România.

Popa s-a înscris în masonerie în 2007, iar în 2009 a dobândit gradul de „Maestru Mason”. Totodată, Popa se pare că făcea parte şi din Adunarea Eparhială, circumscripţia electorală Aleşd, din sânul Episcopiei Ortodoxe Oradea.

Potrivit rechizitoriului DNA, judecătorul Ovidiu Galea, de la Tribunalul Bihor, a dobândit calitatea de membru mason la data de 13 martie 2014, când a depus jurământul ucenicului. Data iniţierii judecătorului Galea reprezintă şi data emiterii primei citaţii pe numele magistratului în vederea audierii în calitate de suspect în dosarul în care a fost anchetat alături de alţi trei magistraţi.

Naşii masonici ai judecătorului au fost chestorul Liviu Popa şi omul de afaceri Ioan Mintaş, administratorul societăţii Ciac. “Una dintre obligaţiile „Finului Masonic” este aceea de a acorda respectul cuvenit Naşului său”, mai notează procurorii în rechizitoriu.

Dosare cu dedicaţie

Procurorii arată că pe rolul Tribunalului Bihor a fost înregistrat dosarul civil nr. 2734/111/2016, care a fost repartizat la data de 30 iunie 2016 judecătorului mason Galea, în această cauză având calitatea de reclamant societatea Ciac, prin administratorul special Ioan Mintaş. Mai mult, firma administrată de Mintaş a fost implicată și în alte litigii de natură civilă ori comercială, soția judecătorului mason Galea, Irina Carmen Galea, judecător în cadrul Curții de Apel Oradea pronunțând, la data de 1 iunie 2016, o soluție favorabilă societăţii.

“În perioada în care s-a judecat dosarul nr. 7.104/111/2013 al Curții de Apel Oradea, respectiv în perioada 11 ianuarie 2016 – 1 iunie 2016, judecătorul Galea a avut zeci de convorbiri şi comunicaţii cu Ioan Mintaş, din care 8 convorbiri telefonice şi 28 mesaje scrise.  În perioada în care s-a judecat dosarul nr. 2734/111/2016 al Tribunalului Bihor, judecat chiar de către Galea, respectiv în perioada 30 iunie 2016 – 15 noiembrie 2016, dată la care s-a solicitat de către D.N.A. Serviciul Teritorial Oradea, în copie, dosarul în cauză a avut în total 15 de convorbiri şi comunicaţii cu masonul Mintaş, din care 11 convorbiri telefonice şi 4 mesaje scrise, fapt obiectiv ce demonstrează o legătură foarte apropiată între cei doi ”frați masoni”, arată procurorii în rechizitoriu.

În lipsa completării declarației de interese de către judecătorul Galea, părțile cu interese contrare implicate în litigiile cu Ciac au fost lipsite de posibilitatea recuzării judecătorului mason, ori a soției sale, părțile respective neavând de unde să cunoască strânsa legătură care exista între masoni, susțin anchetatorii.

Procurorii DNA au mai stabilit, pe baza documentelor de la dosar, că Mintaş a făcut obiectul unor dosare penale aflate în instrumentarea I.P.J. Bihor, instituție condusă de masonul Popa, dosar ce are ca obiect  încheierea de către firma administrată de Mintaş a unui act adiţional antedatat cu Universitatea din Oradea, în urma căruia firma Ciac a încasat în mod nelegal 1,3 milioane lei.

În acest dosar, au fost soluționate mai multe cereri ale procurorilor în faza de urmărire penal, de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor, unde își desfășoară activitatea judecătorul Galea, existând posibilitatea să-i fie repartizate chiar lui.

Chestorul turnător

În ce-l priveşte pe chestorul Liviu Popa, anchetatorii susțin că încă din perioada aprilie-iunie 2013, în calitate de inspector șef al I.P.J. Bihor, a avut discuții și a făcut demersuri concrete împreună cu reprezentanții D.N.A. Oradea în vederea probării unor infracțiuni de corupție comise de către judecătorul Galea, “inclusiv prin folosirea unor investigatori cu identitate protejată din cadrul Direcției Generale Anticorupție, Serviciul Special”, se arată în rechizitoriu.

În perioada respectivă au avut loc contacte directe între reprezentanții D.N.A. Oradea și cei ai DGA, Serviciul Special, la care a participat și chestorul Popa, în calitate de șef al I.P.J. Bihor, instituție care cerceta la momentul respectiv dosare importante, inclusiv având ca obiect comiterea unor infracțiuni de omor, în legătură cu care existau informații că magistratul a luat mită.

“Aceste demersuri, coroborate cu informațiile deținute de D.N.A. privind implicarea judecătorului (n.r Ovidiu Galea) au generat investigații și constituirea unor dosare penale la nivelul DNA, în acest context ofițerul având cunoștință că magistratul face obiectul unor investigații ale structurilor anticorupție. Or, în condițiile în care din exploatarea mandatelor de supraveghere tehnică emise în prezenta cauză a rezultat că între cei doi exista, în realitate, o relație apropiată, organele de urmărire penală au procedat la investigarea amănunțită a acestei relaționări, rezultând astfel legătura infracțională dintre polițist și magistrat”, susţin procurorii DNA.

Potrivit anchetatorilor, demersurile chestorului Popa erau de a afla dacă fratele mason Galea se află în atenția instituțiilor anticorupție pentru a-l proteja.

Liviu Popa şi Ovidiu Galea mai sunt cercetaţi şi pentru alte fapte penale. Dosarul instrumentat de procurorii DNA Oradea se află pe rolul Curţii de Apel Oradea, însă a fost cerută strămutarea lui, la Curtea de Apel Cluj, acolo unde un alt dosar în care a fost inculpat judecătorul Galea a fost desfiinţat şi retrimis pentru refacere la DNA.