Guvernul merge înainte cu grațierea și modificarea Codului Penal. Care sunt scenariile și consecințele

Au trecut 10 zile de când președintelui Klaus Iohannis a reușit să blocheze grațierea și modificarea Codului penal în sensul dezincriminării parțiale a abuzului în serviciu și a conflictului de interese, timp în care cele două proiecte de ordonanță de urgență au fost în consultare publică, fiind sancționate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul General, DNA, DIICOT, raportul Comisiei Europene, CSM. Cu toate acestea, guvernul nu renunță la inițiative și spune, prin vocea ministrului Justiției, că singura necunoscută este modalitatea prin care acestea vor fi promovate.

Practic, guvernul PSD are la dispoziție trei scenarii: menținerea lor sub forma actuală de ordonanță de urgență, transformarea acestora în proiecte de lege care să urmeze traseul clasic al dezbaterii parlamentare sau angajarea răspunderii Guvernului asupra lor. Decizia ar urma să fie anunțată luni, la finalul unei dezbateri organizate de Ministerul Justiției.

Dar ce înseamnă fiecare scenariu în parte și care sunt consecințele?

1.Promovarea grațierii și modificarea Codului penal prin ordonanțe de urgență înseamnă că, odată publicate în Monitorul Oficial, acestea pot intra imediat în vigoare, fără niciun alt filtru din partea președintelui sau a Curții Constituționale. Actele normative vor produce efecte ireversibile, pentru că, indiferent ce se va întâmpla ulterior, în penal se aplică principiul legii favorabile, ceea ce înseamnă că este suficient să fie în vigoare doar câteva zile sau luni.

Dragnea: Pe mine nu mă mai interesează OUG cu amnistia şi graţierea. Vor să o dea…

Tăriceanu spune că amnistia și grațierea nu trebuie să fie subiecte tabu. Președintele ALDE vrea și…

Ordonanțele ar putea fi atacate la Curtea Constituțională doar de către Avocatul Poporului, însă Victor Ciorbea a acționat constant doar în sprijinul PSD, motiv pentru care liberalii au depus deja la Parlament o cerere de revocare a sa din funcție. În lipsa acestui demers, traseul este următorul: ordonanțele de urgență intră în vigoare, abia apoi ajung la Parlament, unde sunt dezbătute, modificate sau nu, și votate. Astfel, ele devin legi de aprobare sau respingere a ordonanțelor care sunt trimise la promulgare președintelui. Președintele le poate ataca la Curtea Constituțională și le poate returna Parlamentului o singură dată pentru reexaminare. Însă, în tot acest timp, actele normative produc efecte juridice.

2. Promovarea grațierii și a modificării codului penal prin proiecte de lege presupune ca fie guvernul, fie ministrul Justiției în calitate de parlamentar sau mai mulți parlamentari PSD să depună inițiativele la Parlament. În acest scenariu, proiectele sunt discutate în comisia juridică a Senatului, apoi în plen, urmând să fie trimise Camerei Deputaților. Cu alte cuvinte, merg pe calea obișnuită a procesului legislativ. Avantajul este că odată ce majoritatea PSD-ALDE își impune punctul de vedere și adoptă legile acestea nu intră automat în vigoare.

Imediat după votul Camerei decizionale, legile pot fi atacate la Curtea Constituțională fie de Opoziție, fie de președintele Klaus Iohannis, fie de ambii actori politici. Dacă judecătorii de la CCR decid că legile sunt neconstituționale, ele sunt blocate, hotărârea fiind definitivă și obligatorie.

De asemenea, șeful statului poate uza și de atributul constituțional al reexaminării legilor înainte de promulgare.

3. Promovarea grațierii și a modificării codului penal prin procedura angajării răspunderii guvernului, scenariu avansat joi pe surse politice și confirmat apoi de ministrul Justiției Florin Iordache. Angajarea răspunderii Guvernului înseamnă teoretic că Executivul își joacă soarta în fața Parlamentului pentru a obține legi fără discuții și fără votul Legislativului. Astfel, premierul vine în fața celor două Camere ale Parlamentului cu pachetul de legi, Opoziția având termen trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură. Dacă moțiunea nu trece, se consideră că legile sunt adoptate, fără să existe niciun fel de dezbatere parlamentară care să ducă la o eventuală amendare a lor.

PNL a anunțat că va depune o astfel de moțiune însă liberalii și reprezentanții USR nu au suficiente voturi pentru aprobarea moțiunii de cenzură și, deci, de a demite Cabinetul Grindeanu și a bloca legile. Angajarea răspunderii este o procedură mult mai rapidă față de dezbaterea unor proiecte de lege, însă mai complicată decât ordonanțele de urgență.

Față de varianta ordonanțelor de urgență, care intră în vigoare imediat ce sunt publicate în Monitorul oficial, legile adoptate prin angajarea răspunderi pot fi și ele atacate la Curtea Constituțională înainte de a fi promulgate și de a intra în vigoare. De asemenea, președintele poate solicita celor două Camere reexaminarea lor.

Guvernul PSD continuă aceste demersuri deși au fost proteste de stradă, iar Klaus Iohannis a demarat procedura pentru organizarea unui referendum național pe tema justiției.