Economia României „duduie” pe hârtie. Cum s-a modificat prognoza CNP, la doar două luni distanță

Dacă în noiembrie 2016 Comisia Națională de Prognoză estima pentru 2017 o creștere economică de 4,3% și un PIB de 807 miliarde de lei, cea mai recentă prognoză, dată în ianuarie 2017, ne prezintă o altă realitate: creștere economică estimată de 5,2% pentru anul în curs, și un PIB de 815,2 miliarde de lei. Datele prezentate de CNP contrazic estimările Băncii Mondiale sau ale FMI, care estimează pentru țara noastră o creștere de 3,7, respectiv 3,8% în 2017.

Liberalul Florin Cîțu, vicepreședintele Comisiei de Buget-Finanțe din Senat, acuză Comisia Națională de Prognoză (CNP) că și-a revizuit estimările privind creșterea economică a României pe 2017 ”pentru ca PSD să își realizeze propunerile faraonice”. El afirmă că CNP că a prezentat o nouă estimare a Produsului Intern Brut (PIB) al României cu două luni înainte față de momentul în care trebuia pentru a ”credibiliza” bugetul Cabinetului Grindeanu.

„Există suspiciuni că instituţia Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a comis o ilegalitate pentru ca PSD şi guvernul condus formal de Sorin Grindeanu să poată justifica bugetul pe 2017. Mai exact, CNP a fost obligată să-şi revizuiască prognozele în linie cu cele prezentate de PSD şi Liviu Dragnea şi să ofere o bază legală pentru întocmirea bugetului pe 2017. Explicaţia este simplă: pentru ca PSD să-şi poată realiza propunerile faraonice, avea nevoie de un PIB mai mare în 2017. CNP avea un PIB mai mic. Opinia mea este aceea că CNP a fost forţată să preia datele umflate din programul PSD de guvernare pentru a-l credibiliza. Concret, prognoza de iarnă a CNP care a apărut pe 20 ianuarie 2017 (cu două luni mai repede decât în mod normal) a preluat la virgulă datele din programul de guvernare al PSD publicat în septembrie 2016. Cu toate că, potrivit legii, ministrul de Finanţe ar fi trebuit să preia datele de la CNP din prognoza de toamna 2016.”

Senatorul PNL solicită explicaţii publice de la Ion Ghizdeanu, preşedintele CNP.

Iohannis, un nou apel la autorități cu privire la epidemia de pestă porcină africană

Bugetul pe 2019 al Pentagonului, aprobat de Congresul american

Ion Ghizdeanu nu a putut fi contactat pentru formularea unui punct de vedere în privința schimbării prognozei de creștere economică a României. El a afirmat însă, în Parlament, în fața comisiilor parlamentare reunite de Buget, că ”prognozele de toamnă se folosesc pentru pregătirea bugetelor, care se depun până la data de 1 noiembrie”. El a adăugat că ”există prevederi (legislative – n.r.) care spun că trebuie să fie prognoze actualizate şi după învestitura Guvernului trebuie să facem prognoze într-un interval de 25 de zile de la învestire”, potrivit News.ro.

Cîțu vrea plângere penală împotriva conducerii CNP

Cîțu a adăugat că va solicita colegilor liberali să depună o plângere penală împotriva conducerii Comisiei Naţionale de Prognoză.

“Mai exact, potrivit legii, pentru întocmirea bugetului ar fi trebuit să fie folosită prognoza de toamnă a Comisiei Naţionale de Prognoză(CNP), respectiv cea publicată în noiembrie 2016. În prognoza respectivă, PIB-ul nominal pentru 2017 era estimat la 807 miliarde lei, iar creşterea economică reală la 4.3%. Este important de punctat că programul de guvernare al PSD, publicat în septembrie 2016, conţinea date diferite pentru 2017: PIB de 815,2 miliarde lei, creştere economică de 5,5%. Ulterior, bugetul pentru 2017 prezentat de PSD conţinea indicatorii din programul de guvernare al PSD publicat în septembrie 2016”, arată Florin Cîțu.

Reamintim, Liviu Dragnea i-a acuzat pe fostul premier Dacian Cioloș și pe Anca Dragu – precedentul ministru al Finanțelor, de existența unei găuri de 10 miliarde de lei la buget. Aceștia au negat acuzele, iar economistul Radu Crăciun a explicat că este vorba, în fapt, de o nerealizare a veniturilor estimate. Principala problemă care a dus la acest lucru a reprezentat-o slaba absorbție a fondurilor europene.

Nici Banca Mondială sau FMI nu cred în predicția Guvernului

Numai că acum liberalii acuză Guvernul Grindeanu și Comisia Națională de Prognoză că au ”umflat” din pix PIB-ul și creșterea economică pentru ca astfel să poată fi estimate venituri mai mari la buget.

De altfel, prognoza Băncii Mondiale indică o creștere economică pentru România de doar 3,7% pe anul 2017, după un plus de 4,7% pe 2016. Aceasta diferă mult de creșterea economică de 5,2% estimată de către Guvern în proiectul de buget pe 2017. Totodată, FMI estimează pentru 2017 o creștere economică de 3,8% pentru România.