Apple dă în judecată Qualcomm și cere daune de un miliard de dolari – VIDEO

Apple a dat în judecată producătorul de semiconductori Qualcomm, de la care cere un miliard de dolari ca daune, după ce autoritățile din SUA au acuzat oficial societatea de abuz de poziție dominantă.

Qualcomm este unul dintre cei mai mari producători de modemuri, acestea fiind cipurile care fac legătura dintre smartphone-uri și rețelele telecom asigurând transmisiunile de date. De asemenea, Qualcomm deține o serie de patente esențiale pentru standardele 3G și 4G LTE. Acest lucru înseamnă că brevetele în cauză trebuie licențiate rivalilor pentru a putea produce astfel de dispozitive.

Apple și Samsung reprezintă circa 40% din veniturile de 23,5 miliarde de dolari ale Qualcomm, datorită numărului mare de smartphone-uri vândute.

Qualcomm a fost deja amendată cu suma de 845 de milioane de dolari de către autoritățile din Coreea de Sud pentru abuz de poziție dominantă. De asemenea, a plătit o amendă de 975 de milioane de dolari în China pentru același gen de acuzații. Concomitent, Comisia Europeană a demarat o investigație asupra companiei americane, după o plângere venită de la Nvidia.

Donald Trump cere Apple să îşi transfere producţia din China în Statele Unite

Apple va crea un portal special unde autorităţile vor putea solicita şi obţine în mod oficial…

Potrivit Apple, Qualcomm a încercat să determine compania să își schimbe răspunsurile în cazul investigației din Coreea de Sud. De altfel, Apple acuză Qualcomm și de ”extorcare”.

În schimb, Qualcomm respinge afirmațiile.

Qualcomm a fost singurul furnizor de modemuri pentru Apple, până la lansarea iPhone 7 în luna septembrie. Ulterior, Intel a câștigat livrarea a circa jumătate din livrările de astfel de cipuri.

Procesoarele de pe iPhone și iPad sunt proiectate de către Apple și realizate în uzinele TSMC din Taiwan. Numai modemurile provin de la ceilalți furnizori, respectiv Qualcomm și Intel.

Apple acuză Qualcomm că nu ar fi dorit să îi livreze cipuri dacă Apple nu plătea o licență separată, prin politica ”no license, no chips” (”fără licență nu primiți cipuri” – n.r.). Aceasta este, de altfel, și în centrul investigației autorităților americane.