Toți ochii sunt ațintiți asupra Chinei, după ce companiile din statul asiatic au achiziționat în străinătate societăți în valoare totală de 217 miliarde de dolari în 2016. Lumea se teme tot mai mult în Europa și SUA că grupurile din China vin să cumpere tehnologie și apoi mută producția în statul asiatic. Mai mult, unele achiziții devin adevărate probleme de securitate.
Ei bine, în timp ce grupurile din China sunt luate la ochi din cauza acestor suspiciuni, suratele lor din Japonia nu au de înfruntat astfel de mentalități.
Conglomeratele nipone au făcut în 2016 cumpărături în valoare de 93 de miliarde de miliarde de dolari în străinătate și un record de 96 de miliarde în 2015. În fapt, Japonia este pe poziția a doua după China în topul fuziunilor și achizițiilor pe plan mondial. Mai mult, din cauza ”scânteilor” dintre președintele Donald Trump și Beijing, analiștii consideră că grupurile japoneze ar putea lua fața celor chineze în curând în privința extinderii în alte țări, scria Reuters în decembrie.
Dacă expansiunea grupurilor chineze vine ca urmare a încetinirii economiei locale, a creditării ieftine și a directivelor trasate de Guvernul de la Beijing, în cazul companiilor japoneze extinderea vine ca urmare a faptului că acestea au acumulat peste 3.200 de miliarde de dolari în conturi. De asemenea, îmbătrânirea populației este un alt factor, grupurile japoneze căutând noi surse de creștere.
Cea mai mare achiziție străină a unui grup japonez o constituie cumpărarea de către operatorul telecom SoftBank a ARM Holdings, din Marea Britanie, pentru 32 de miliarde de dolari. ARM Holdings proiectează arhitectura procesoarelor de pe majoritatea smartphone-urilor și tabletelor vândute la nivel mondial.
De asemenea, la finele anului trecut, Masayoshi Son – fondatorul și președintele SoftBank – a promis că va investi 50 de miliarde de dolari în SUA și va crea 50.000 de locuri de muncă. Ulterior, el a investit un miliard de dolari într-o companie de sateliți din SUA.
O altă achiziție de top o constituie preluarea de către Asahi Group Holdings a activelor deținute de către SABMiller în Estul Europei pentru 7,8 miliarde de dolari. Este vorba de preluarea producătorilor de bere Pilsner Urquell din Cehia, Timișoreana și Ursus din România, dar și brandurile Lech din Polonia și Dreher din Ungaria, plus mai multe fabrici de bere.
Vânzătorul, gigantul AB InBev, avea nevoie să scape de activele din Europa de Est pentru a putea primi acceptul autorităților de competiție odată cu preluarea rivalei SABMiller.
Tot în 2016, Asahi a preluat și mărcile Peroni și Grolsch într-o tranzacție de 2,55 miliarde de euro și tot de la AB InBev.
De asemenea, și domeniul IT a fost în 2016 de interes pentru grupurile japoneze. Concernul TDK a anunțat în decembrie cumpărarea InvenSense, un furnizor de senzori folosiți pe smartphone-urile produse de Apple și Samsung, pentru 1,3 miliarde de dolari.
Panasonic a investit, la rândul său, 1,6 miliarde de dolari în fabrica de baterii pe care producătorul de mașini electrice Tesla o construiește în statul american Nevada. În același domeniu, producătorul de procesoare Renesas din Japonia a cumpărat producătorul american de semiconductori Intersil cu 3,2 miliarde de dolari, ținta fiind intrarea în domeniul auto.
De asemenea, NTT Data – parte a gigantului Nippon Telegraph and Telephone (NTT) – a achiziționat anul trecut Perot Systems de la Dell, pentru pentru 3,05 miliarde de dolari. Perot are 28.000 de angajați și venituri anuale de 8,4 miliarde de dolari.
În domeniul muzical, Sony a preluat casa de discuri britanică Ministry of Sound.
Sectorul industrial a cunoscut, la rândul, său o activitate febrilă: Komatsu a preluat producătorul american de echipamente industriale Joy Global pentru 2,9 miliarde de dolari. De asemenea, grupul Hitachi a cumpărat producătorul australian de excavatoare Bradken, pentru 529 milioane de dolari.
Dintr-un domeniu apropiat, producătorul japonez de anvelope Bridgestone a achiziționat distribuitorul Speedy France pentru a-și accelera vânzările în Hexagon.
Domeniul farma este un alt sector preferat de companii japoneze. Terumo Corp a preluat afacerile cu catetere medicale realizate de două companii americane, respectiv Abbott Laboratories și St. Jude Medical Inc. Valoarea tranzacției este de 1,12 miliarde de dolari.
Nu este, însă, prima oară când conglomeratele nipone se extind agresiv. În anii ’60-’70, acestea au luat cu asalt industria auto, iar în anii ’80 grupurile japoneze erau sinonime cu tehnologia de top din cadrul produselor electronice.
Totuși, nu orice extindere este un succes. Cel mai nou exemplu îl constituie chinurile prin care trece gigantul Toshiba, care trebuie să acopere o gaură de 6 miliarde de dolari lăsată de subsidiara sa americană Westinghouse, odată cu achiziția unor proiecte nucleare. Toshiba a preluat Westinghouse în anul 2006 pentru 5,4 miliarde de dolari.
De asemenea, Sharp a suferit pierderi însemnate în ultimii ani, astfel că anul trecut grupul taiwanez Foxconn a preluat două treimi din acțiunile sale.
Și concernele Sony, Panasonic și Hitachi au avut probleme, acestea trecând prin restructurări. Spre exemplu, compania Japan Display a fost formată în anul 2012 prin fuziunea diviziilor de ecrane ale Sony, Toshiba și Hitachi. Japan Display produce ecrane LCD pentru Apple, însă, cu toate acestea, a întâmpinat noi probleme, astfel că la finele anului 2016 a fost salvată printr-o injecție financiară de 636 milioane de dolari. Finanțarea a fost oferită de către principalul său acționar, fondul de stat Innovation Network Corp of Japan (INCJ), care deține 36% din titlurile companiei.
Situația a devenit atât de paradoxală, încât cele mai noi televizoare de top de la Sony și chiar și Panasonic, prezentate de cei doi coloși la CES 2017, vin cu panouri OLED produse de LG Display, nu de către Japan Display.
Pioneer este un alt exemplu: în 2010 grupul nipon a renunțat la fabricarea de televizoare, în 2014 și-a vândut divizia de echipamente audio-video către Onkyo, iar în 2015 a vândut divizia de echipamente profesionale către fondul de investiții KKR. Aceasta a dus apoi la formarea Pioneer DJ, independentă de originala Pioneer.
În fine, producătorul auto Mitsubishi a ajuns sub controlul Nissan, după ce a recunoscut că a falsificat datele privind consumul de carburanți și emisiile de noxe, în vreme ce producătorul de airbaguri Takata este aproape în faliment.
Compania trebuie să suporte costurile celei mai mari rechemări în service din lume, fiind afectate 100 de milioane de vehicule produse de către Toyota, Honda, Mazda, Ford, Audi, General Motors, Jaguar, Subaru, Mercedes și altele. Acestea au airbag-urile defecte, iar acestea au fost cauza pentru moartea mai multor pasageri.