Urzeala tronului european. Antonio Tajani este noul preşedinte al Parlamentului European – UPDATE

Cei 751 de parlamentari europeni îşi aleg, marţi, un nou preşedinte. Sondajele arată că niciunul dintre cei şapte candidaţi nu este favorit. Alegerile vin în contextul Brexit şi al unui euroscepticism ridicat, care l-ar putea propulsa în funcţie pe Laurenţiu Rebega, primul român care candidează la preşedinţia PE.

UPDATE 22:10 Antonio Tajani este noul preşedinte al Parlamentului European

Antonio Tajani, candidatul Partidului Popular European, a fost ales noul președinte al Parlamentului European, cu 351 de voturi, a anunțat președintele în exercițiu al PE, Martin Schulz. Contracandidatul lui Tajani, socialistul Gianni Pittella a obținut 282.

UPDATE 21:30 Italienii Tajani şi Pittella au intrat în ultimul tur de scrutin

Nicușor Dan știe când vor avea iar apă caldă bucureștenii: „O să fie tot mai bine!…

Trump şi republicanii îşi salvează onoarea la un scor foarte strâns în alegeri parţiale în Ohio,…

Italienii Antonio Tajani (PPE) şi Gianni Pittella (S&D) au intrat în ultimul tur de scrutin pentru preşedinţia Parlamentului European, a anunţat PE într-un comunicat.

La al treilea tur de scrutin, Tajani a primit 291 din totalul de 690 de voturi, iar Pittella a primit 199 de voturi.

Românul Laurenţiu Rebega se află pe ultimul loc, cu 44 de voturi.

Pentru a deveni preşedinte al PE, un candidat trebuia să strângă 50% plus unu din voturi în primele trei tururi de scrutin. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, primii doi clasaţi intră îl al patrulea tur de scrutin, care va fi câştigat de candidatul care obţine cele mai multe voturi.

UPDATE 15:41 Martin Schulz a reluat, la ora 15:38, şedinţa şi a oferit cifrele după al doilea tur de scrutin. Potrivit acestuia, din cele 725 de voturi exprimate au fost validate 691 de voturi.

Eleonora Forenza – 42 de voturi
Jean Lambert – 51 de voturi
Gianni Pittella – 200 de voturi
Laurenţiu Rebega – 45 de voturi
Helga Stevens – 66 de voturi
Antonio Tajani – 287 de voturi

Niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea absolută a voturilor astfel că se trece la al treilea scrutin.

UPDATE 12:31 Martin Schulz a anunţat, după numărarea votului din primul tur de scrutin, că au fost 718 voturi exprimate, dintre care voturi nevalide au fost 35.

• Eleonora Forenza – 50 de voturi
• Jean Lambert – 56 de voturi
• Gianni Pittella – 183 de voturi
• Laurenţiu Rebega – 43 de voturi
• Helga Stevens – 77 de voturi
• Antonio Tajani – 274 de voturi

Niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de voturi, astfel că se organizează un nou tur de scrutin. Toţi candidaţii au decis să rămână în cursă după primul scrutin. Şedinţa a fost suspendată, urmând să se reia pentru un al doilea tur de scrutin.

UPDATE 12:15 Candidatul ALDE, Guy Verhofstadt, s-a retras din cursa pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului European. Partidul său îl va sprijini pe candidatul Antonio Tajani. 

Primul scrutin de vot s-a încheiat, la această oră fiind numărate voturile.

Votul din Parlamentul European este unul ce vine în urma unei campanii de dezbinare care îi avantajează pe eurosceptici şi în contextul în care înţelegerea între grupul Partidului Popular European (PPE) şi grupul Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni (S&D) – principalele grupuri parlamentare – nu mai este aplicată şi astfel preşedinţia nu este automat cedată popularilor europeni.

Experţii îi dau ca favoriţi pe conservatorul italian Antonio Tajani (PPE) şi socialistul italian Gianni Pittella (S & D), însă balanţa ar putea înclina în final pentru unul dintre ceilalţi candidaţi, din totalul de şapte.

Ambii favoriţi sunt politicieni cu vechime la Bruxelles şi Strasbourg, însă nu sunt deosebit de cunoscuţi publicului larg şi la fel de puţin carismatici. Într-o analiză a publicaţiei Le Monde se precizează că intrarea lor în cursa pentru preşedinţia Parlamentului European a venit ca o reacţie la demisia lui Schulz.

În analiza menţionată se arată că niciunul dintre cei doi candidaţi nu se bucură de o prea mare credibilitate: Antonio Tajani e criticat pentru faptul că a fost un apropiat al fostului premier al Italiei, controversatul Silvio Berlusconi, în timp ce lui Gianni Pittella i se reproşează că face jocurile euroscepticilor şi că nu îşi doreşte continuarea coaliţiei între stânga şi dreapta.

De altfel, situaţia complicată din jurul acestor alegeri e văzută ca un context favorabil pentru euroscepticii din Europa Naţiunilor şi Libertăţii, din partea cărora candidează europarlamentarul Laurenţiu Rebega, primul român aflat în cursa pentru această funcţie.

Toate grupurile politice din Parlamentul European au depus candidaturi, cu excepţia grupului Partidului pentru independența Regatului Unit (UKIP).

Alegerea noului preşedinte al PE care să-i succeadă lui Martin Schulz vine în contextul în care, în martie, Marea Britanie va notifica oficial Bruxelles-ul de intenţia sa de a părăsi Uniunea Europeană, ca urmare a referendumului din iunie anul trecut. Se aşteaptă ca negocierile care vor urma să creeze tensiuni atât între Uniunea Europeană şi Marea Britanie cât şi în interiorul UE şi al UK.

Acest context dă şi mai mare putere euroscepticilor, iar votul ar putea depinde în mare măsură de alegerea făcută de europarlamentarii din grupul lui Marie Le Pen sau a celor din UKIP.

În cazul în care conservatorul italian Antonio Tajani câştigă alegerile, Partidul Popular European va deţine cele trei funcţii cheie de la conducerea Uniunii Europene: preşedinţia Parlamentului European, preşedinţia Comisiei Europene prin Jean-Claude Juncker şi preşedinţia Consiliului European prin Donald Tusk.

Preşedintele PE este ales prin vot secret, iar câştigătorul trebuie să obţină 50% plus un vot. Dacă după trei tururi de scrutin nu este ales nici un candidat, candidaţii cu cele mai multe voturi vor participa la un al patrulea tur de scrutin, în care preşedintele este ales cu majoritate simplă, adică cel mai mare număr de voturi.

Cine sunt cei șapte candidați

Şapte politicieni şi-au depus candidatura pentru preşedinţia Legislativului UE. Este vorba despre Eleonora Forenza (Stânga Unită Europeană–Stânga Verde Nordică, Italia), Jean Lambert (Grupul Verzilor / ALE, Marea Britanie), Gianni Pittella (S & D, Italia), Laurenţiu Rebega (Europa Naţiunilor şi Libertăţii, România), Helga Stevens (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Belgia), Antonio Tajani (PPE, Italia) şi Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia), transmite News.ro.

Antonio Tajani, un apropiat al lui Silvio Berlusconi, este favorit în cursă, după ce Verhofstadt a suferit o lovitură grea săptămâna trecută, când europarlamentarii liberali au respins vehement o alianţă cu mişcarea populistă italiană 5Stele, scrie Financial Times.

Majoritatea legislaţiei UE are nevoie de aprobarea Parlamentului European, astfel că preşedintele instituţiei are un rol crucial în negocierile privind normele propuse de Comisie.

Atribuțiile președintelui Parlamentului European:

• coordonează toate lucrările Parlamentului şi ale organelor sale constitutive, precum şi dezbaterile din şedinţele
• plenare reprezintă Parlamentul în toate afacerile juridice şi relaţiile externe
• semnează bugetul UE pentru ca acesta să devină operaţional
• semnează toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară

Europarlamentarii îşi aleg marţi şi cei 14 vicepreşedinţi, iar miercuri dimineaţă cei cinci chestori. Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi, cum ar fi punerea la dispoziţia acestora a echipamentelor şi a serviciilor generale. Ei sunt aleşi în mod similar cu preşedintele şi vicepreşedinţii.

Cine este Laurențiu Rebega

Europarlamentarul român independent Laurențiu Rebega, vicepreședinte al grupului Europa Națiunilor și Libertății (ENF), s-a născut la 20 februarie 1976, la Vălenii de Munte, potrivit site-ului europarl.europa.eu, citat de Agerpres.ro. Este licențiat în zootehnie, fiind absolvent al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (2004) și al Academiei Agricole Grindsted din Danemarca (2006).

A fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova (2012-2014). În anul 2010, a devenit membru al Partidului Conservator, apoi președinte al Organizației Județene Vrancea a Partidului Conservator (2010), iar în 2014, a fost membru al Alianței PSD-UNPR-PC. Este europarlamentar din 2014, fiind membru în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și în Comisia pentru Petiții, potrivit site-ului http://www.laurentiurebega.ro/.