Pentru mulţi dintre tinerii români şi nu numai, a devenit deja o obişnuiţă consumul de băuturi energizante. Piața acestui tip de băuturi aîn România este de 250 milioane lei, consumându-se anual 24 de milioane litri.
Specialiştii în sănătate atrag atenţia însă asupra acetor băuturi care pot face mult rău celor care le consumă. Astfel, într-o băutură energizantă sunt 10 linguriţe de zahăr,
250 kcal şi 4 tipuri de îndulcitori artificiali, respectiv ciclamaţi de sodiu, zaharină, acesulfam K şi aspartam. Şi dacă acest lucru nu este destul, la reţetă se mai adaugă de la 2 la 9 aditivi alimentari, iar conţinutul de taurină per doza variază între 50 mg şi 2 grame. Conţinutul de cofeină dintr-o băutură energizantă echivalează cu cel din 3 ceşti de cafea espresso.
„Băuturile energizante au apărut pe piaţă acum aproximativ 30 de ani. Sunt foarte controversate din cauza compoziţiei lor: zahăr în cantitate mare, cafeină şi taurină. Pe lângă acestea conţin mulţi stabilizatori, coloranţi şi alte bazaconii. Să le luăm pe rând:
1. Cafeina stimulează sistemul nervos central, iar o doză de 250 ml conţine în medie aproximativ 80 mg, respectiv de 4 ori mai mult decât o cola la dozăşi de 2 ori mai mult decât un espresso. Nu ştiu dacă e mult sau puţin, dar vreau să analizaţi următoarea comparaţie: consumul excesiv de cofeină este ca şi când biciui o mârţoagă să urce dealul. Poate o să urce, dar tot mârţoagă o să rămână.
2. Taurina este un aminoacid produs de organismul uman sau animal, care se găseşte în bilă, plămâni şi muşchi. Taurina care se găseşte în băuturile energizante este produsă sintetic şi, teoretic, cantitatea consumată într-un energizant nu ne poate afecta sănătatea. Aminoacidul are rol de neurotransmiţător, dar cu efect mai mult sedativ decât stimulant.
3. Zahărul este conţinut din belşug în energizante, în medie aproximativ 27 de grame. Această cantitate de zahăr încetineşte evacuarea gastrică şi produce deshidratarea. Este o cantitate mare de zahăr atât pentru o persoană aparent sănătoasă, cât şi pentru un diabetic. Dar, să nu uităm, sănătatea este o stare aparentă şi, în mod cert, nimeni nu se gândeşte să facă un control medical înainte de a consuma energizante în club. Este mult mai important să obţinem energia dintr-o alimentaţie sănătoasă şi un mod de viaţă adaptat. Dozarea efortului şi managementul timpului ne ajută să nu avem nevoie de energizante sintetice, indiferent de context. Excesul de energizante sau consumul pe termen lung pot duce la obezitate, boli de inimă, ficat şi atac de panică. Totodată, sunt absolut interzise copiilor, persoanelor cu diabet zaharat şi hipertensiune arterială. Indiferent că aveţi de trecut un examen sau aveţi multe proiecte de predat, pe termen lung soluţia o reprezintă modul de viaţă şi nu băuturile energizante”, a argumentat Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al “Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al “Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al “Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață”(ELMO).
Studiul privind impactul băuturilor energizante asupra sănătăţii tinerilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe tineri să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să atragă atenţia tinerilor cu privire la existenţa pe piaţă a unor băuturi energizante, care au un conţinut ridicat de zahăr, respectiv sunt îndulcite cu îndulcitori artificiali, colorate cu caramel amoniacal şi conservate cu conservanţi artificiali.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 41 de băuturi energizante, care prin formă şi concepţia grafică a ambalajului urmăresc atragerea atenţiei tinerilor şi influenţarea acestora în privinţa alegerii şi consumului.Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.
„Băuturile energizante cu zahăr sau îndulcitori, sunt realizate dintr-un amestec de apă, dioxid de carbon, arome artificiale și aditivi alimentari. Aceste produse sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universități și instituții medicale de prestigiu, experții în nutriție și medicii atrag atenţia asupra afecţiunilor medicale generate de consumul pe termen mediu a unor astfel de produse. Din păcate, aceste produse, din cauza atractivităţii ambalajului şi a accesibilității date de preț, sunt achiziţionate de către tineri, care, nefiind informaţi cu privire la asocierea acestor băuturi cu alcoolul, riscă să-şi pună viaţa în pericol”, a spus conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere analiza ingredientelor folosite, analiza din punct de vedere statistic şi a mențiunilor de tip avertisment de pe ambalajele produselor analizate.
În urma analizelor efectuate s-au descoperit numeroşi adtivi care dau reacţii alergice, care atacă dantura, stomacul şi dau tulburări de echilibru.
“Îndulcitorii artificiali pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie. 10% dintre băuturile analizate conţin ciclamaţi.E952 – ciclamat de sodiu este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 30 de ori mai mare decât zahărul. Acest aditiv nu este autorizat în SUA ca urmare a unor studii care au arătat posibile efecte carcinogene.”, se aartă în raportul întocmit de specialiştii APC.
„Când băutura respectivă este una la modă, se înțelege că este vorba de consumatorul compulsiv și demonstrativ, cu un statut în perpetuă formare, cu puțină cunoaștere de sine, dependent de orice și de toate, aproape sigur stresat, anxios și singur.Între multele băuturi care sunt la modă pentru consumul demonstrativ în ultimii ani, un loc special îl ocupă băuturile energizante. Aceste lichide conțin variate combinații de carbohidrați (zahăr, alte substanțe dulci), vitamine și minerale (extrase din plante sau alte surse naturale, dar și preparate în industria farmacautică) și adaosuri (aminoacizi – cafeină, taurină și glucuronolactonă) care stimulează fizic și mental corpul consumatorului.Sortimentul actual de băuturi energizante cuprinde un segment de băuturi explozive „Energy shot“, în doze mici (50 ml), dar care conțin tot atâta încărcătură de efect cât dozele standard (circa 250 ml), pe care o eliberează instant. Studiile de piață arată că marii consumatori de băuturi energizante sunt tinerii, îndeosebi în perioadele de solicitare fizică și de stres: a devenit normă purtatul în rucsac al uneia sau mai multor recipiente cu băuturi energizante când se merge la sala de forță, când se pregătește un examen sau o lucrare ca obligație studențească.Sunt relativ bine cunoscute efectele componentelor care intră în alcătuirea unei băuuri energizante, dar amestecul acestor componente poate crea situații necunoscute: dacă se pun alături două componente diuretice (cafeină și alcool, de exemplu), băutura va avea un puternic efect deshidratant; totodată, aceleași substanțe, din care una este stimulatoare (cofeina) iar cealaltă depresivă (alcoolul), amestecul va transmite mesaje contradictorii, care vor tulbura sistemul nervos și vor genera anomalii în funcționarea inimii (palpitații, ritm neregulat – tahicardie), anxietate, fobii”, a subliniat Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
Efectele nocive ale băuturilor energizante asupra organismului uman sunt recunoscute şi de către unii producători de astfel de produse prin avertismentele menţionate de către aceştia pe ambalajul produselor .
“Cafeina în doze mari are un potenţial toxic semnificativ, poate provoca palpitaţii cardiace, hipertensiune, convulsii, dureri de cap, diaree, urinare frecventă, deshidratare, insomnie, tremur la nivelul mâinilor. Are acţiune laxativă şi epuizează rezervele de calciu din organism.Conținutul de cafeină per unitate de vanzare variază între 25 mg si 160 mg. Taurina este un aminoacid neesenţial care se produce la nivelul ficatului prin sinteza aminoacizilor metionina şi cisteina. Cea conţinută de băuturile energizante este sintetică, iar pe termen mediu poate favoriza apariţia gastritei, respectiv a ulcerului peptic (distrugerea mucoasei gastrice/duodenale). Conţinutul de taurină per unitate de vanzare variază între 50 mg şi 2 grame”, se mai arată în raport.
„Sunt de părere că accesul minorilor la aceste băuturi energizante ar trebui reglementat în sensul restricţionării totale, pe considerentul că un copil nu poate să facă o alegere informată, atât timp cât societatea nu-i aduce la cunoştinţă care sunt riscurile reale asociate deciziei de achiziţie a unor băuturi care conţin substanţe posibil nocive”, a precizat nutriţionist Dumitru Balan, www.vindecadai.ro