EXCLUSIV: Colonelul ex-SRI Păltânea este cel care i-a pus în brațe lui Ghiță primul contract din cariera de om de afaceri – surse

Primul ”îndrumător” al lui Sebastian Ghiță în cariera sa de om de afaceri în domeniul IT, omul care l-a ”călăuzit” pe acesta către contractele cu statul și ulterior cu Serviciul de Informații și cel care prin conexiunile sale l-a adus pe Sebastian Ghiță la București este colonelul în rezervă al SRI Corneliu Păltânea, afirmă în exclusivitate, pentru Vocea.biz, surse judiciare.

Sursele judiciare citate prezintă harta relațională, formată în mare parte din generali SRI, a fugarului Sebastian Ghiță, și cine sunt oamenii care l-au ”format” pe acesta și l-au conectat cu directorul Serviciului Român de Informații (SRI).

Astfel, declară sursele citate, ”inițial în perioada anilor 90 Asesoft reprezenta o firmă de categorie mică ce se ocupa cu ansamblarea calculatoarelor din componente la cererea clienților”, iar după debutul său pe plan local acesta ”devine un apropiat al colonelului SRI, șeful Secției județene al SRI Prahova”.

”Colonelul Corneliu Păltânea avea ca modus operandi obiceiul de a face ofițeri sub acoperire oamenii mai interesanți de afaceri cu o caracteristica vitală, respectiv lejeritatea de manipulare a acestora pentru a obține avantaje patrimoniale, respsectiv bani, de la aceștia”, spun sursele citate.

Fostul director al CIA, John Brennan, îl acuză pe Trump că este îmbătat de putere

Augustin Lazăr, despre închisorile CIA: Pentru aflarea adevărului este necesară o cooperare judiciară internaţională

Exemplul dat de sursele citate este cel al persoanei cipriote Elios Toma care a intrat în legătură cu Păltânea și dorea să devină consul onorific al României în Cipru.

”A fost ajutat de colonelul Păltânea prin intermediul lui Virgil Măgureanu, după ce a pretins și primit în jur 200.000 de dolari pentru care colonelul a și fost trimis în judecată și condamnat”, mai spun sursele citate.

În decor precizează acestea ”apare chestiunea contractului Asesoft Petrobrazi ce este legată direct de scandalul firmei Tracia în care Ghiță de altfel a și fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și alte fapte”.

”Colonelul Păltânea este cel care l-a introdus la conducerea Petrobrazi pe Sebastian Ghiță pentru un contract de achiziție de sisteme informatice ce urmau a fi primite de combinat, care la acea vreme aparținea statului, fiind sub conducerea SNP”, spun sursele Vocea.biz.

Potrivit acestora ”combinatul i-a plătit lui Ghiță calculatoarele prin produse petroliere” care erau ”de calitate premium, accizabile”.

”Acestea puteau fi scutite de plata taxei MTR doar urmare unei declarații pe proprie răspundere că ele vor fi folosite în agricultură sau alte domenii de interes și nicidecum pentru alimentarea unor mijloace auto care circulă pe drumurile publice”, mai arată sursele citate care precizează că ”în realitate, prin intermediul firmei Tracia si a altor firme Sebastian Ghiță a vândut benzina și motorina direct în bezninăriile aceluiași combinat Petrobrazi, devenit ulterior OMV”.

Potrivit surselor citate ”intrarea la Petre Nan, directorul Petrobrazi la acea vreme, i-a fost facilitată lui Ghiță de către același colonel Corneliu Păltânea”.

”Fratele lui Petre Nan, Octavian, era la acea vreme directorul Rafinăriei Astra Ploiești și era trimis în judecată pentru dare de mită la colonelul SRI Corneliu Păltânea, ambii fiind condamnati definitiv în acel caz”, amintesc aceleași surse.

Păltânea și ”operațiunile” de producere de bani

Rechizitoriul lui Corneliu Păltânea în care acesta a fost trimis în judecată, în decembrie 2007, de procurorii militari ai DNA relevă modalitatea prin care acesta ”opera„ pentru a obține bani atât în interes de operativ cât și în interes personal.

În acest dosar anchetatorii redau denunțul omului de afaceri Marin Breajăn, unul dintre cei pe care Păltânea încerca să îi ”formeze” după tiparul său de lucru, respectiv să îl propulseze în afaceri pentru ca apoi să le pretindă favoruri financiare.

”Din momentul în care această vilă a fost preluată în locaţie de gestiune de martorul denunţător Breajăn Marin, acesta din urmă a fost contactat de înv. col. (r) Păltânea Comeliu, care era deja şef al S.I.J. Prahova, ofiţerul propunându-i lui Breajăn Marin un «târg», în sensul de a-i permite să vină cu familia şi cu prietenii la Vila Căprioara, din când în când, în «week-end», fără să plătească cazarea şi nici alte servicii, iar în schimbul acestor servicii turistice gratuite înv. col. (r) Păltânea Comeliu i-a propus lui Breajăn Marin să devină ofiţer «acoperit» al S.R.I., angajându-se să facă el personal toate demersurile necesare”, se arată în rechizitoriu.

”…un eventual refuz l-ar fi pus pe acesta (denunțător – n.n.) în situaţia de a intra într-un conflict direct cu şeful S.I.J. Prahova, pe care îl ştia ca fiind un tip răzbunător şi pentru acest fapt a acceptat propunerea ofiţerului, fără să aibă însă în acel moment dimensiunea reală a avantajelor de ordin material pe care urma să i le ofere, în timp, viitorului său şef”, mai notau la acea vreme procurorii militari care arată că ”în baza acestei «înţelegeri», înv. col. (r) Păltânea Corneliu a demarat demersuri pentru încadrarea în S.R.I. a martorului denunţător Breajăn Marin, acesta devenind ofiţer «acoperit» al S.R.I., în toamna anului 1991, urmând să-şi desfăşoare activitatea sub coordonarea înv. col. (r) Păltânea Comeliu, care îl avea „în legătură”.

Confesiunile unui ”ofițer acoperit”

În noiembrie 2007 omul de afaceri Marin Breajăn mărturistește tot ce nu a vrut să recunoască anterior la Direcția Națională Anticorupție și detaliază modalitatea în care a ajuns ofițer acoperit și cum a început să îi facă ”servicii” colonelului.

„… L-am cunoscut pe Păltânea Corneliu în anul 1991, în timp ce eram director al S.C. Muntele Roşu S.A., societate de turism cu sediul în localitatea Cheia, judeţul Prahova. În acelaşi an am devenit ofiţer S.R.I. pe deplin conspirat la iniţiativa acestuia, care deţinea funcţia de şef al S.R.I. Prahova. În toată perioada 1991-1999, pe linie de serviciu am lucrat direct cu acesta, fiindu-mi şef direct. în calitate de şef direct avea posibilitatea de decizie cu privire Ia eventuale recompense pe care le-aş fi putut primi ca urmare a activităţii desfăşurate, avansări în grad, dar şi posibilitatea de a mă sancţiona profesional şi chiar de a face demersuri în vederea excluderii mele din SRI.

După ce am devenit ofiţer S.R.I., şeful meu Păltânea Corneliu mi-a cerut să-i asigur gratuit pentru el, familie şi prieteni, printre care Popescu Niculae era cel mai frecvent, întreg spaţiul Vilei Căprioara, compus din 5 camere plus dependinţe, în week-end şi venea în medie odată pe lună, ocupându-mi întreaga vilă timp de 2 zile (sâmbăta şi duminica). Când aceştia veneau Ia vilă, Ia dispoziţia lor se afla şi personalul de deservire ….

În momentul în care mi-a cerut să-i fac acest favor, eu am realizat că pentru mine este o pierdere financiară, deoarece am preluat aceste vile în locație de gestiune, pe firma mea M&G S.R.L., județul Prahova — Păltânea Corneliu mi-a spus că, dacă voi accepta această înțelegere mă va sprijini în mod direct pe plan profesional, în sensul de a nu-mi crea probleme când eu aș fi putut comite anumite greșeli în munca de informații.

Având în vedere această situație, dar și stilul său de lucru, fiind recunoscut ca un tip dur şi răzbunător, de teamă am acceptat să suport eu personal această pierdere financiară.

Această relaţie a durat până la sfârșitul anului 1998 și eu nu am putut să fac ceva în a o întrerupe deoarece, în timp, aflasem de alți ofițeri SRI care au fost dați afară abuziv de Păltânea Corneliu pentru simplul motiv că au încercat să-l contrazică în profesie sau nu au răspuns unor solicitări de ordin material ale acestuia…”, este confesiunea făcută de martor procurorului de caz.