Avocații membrilor clanurilor de interlopi Duduianu și Caran au reușit, la ultimul termen de judecată, să trimită pe masa magistraților de la Curtea Constituțională articolul de lege care incriminează cămătăria. Apărătorii au formulat o excepție de neconstituționalitate a articolului 351 din Codul penal pe motiv că este ambiguu.
Potrivit acestui aricol, „Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani”.
Avocații au considerat că termenul ambiguu este „îndeletnicire”. „Care este diferența între a împrumita bani la prieteni și a fi un adevărat cămătar?”, a declarat în fața instanței unul dintre avocați. Acesta a susținut că articolul 351 din Codul penal intră în conflict cu aricolul 21 aliniat 3 dijn Constituție – Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil – și „articolul 25 aliniat 12” din Constituție – care…nu există, așa cum avea să constate și completul de judecată, ulterior. Cel mai probabil, invocarea art. 25 alin. 12 a fost o eroare, acest articol care se referă la libera circulație având aliniatele 1 și 2.
Cu toate acestea, instanța de judecată a admis cererea și a sesizarea Curții Constituționale.
Excepția a fost invocată în cadrul discuțiilor preliminare, la ultimul termen în apel al dosarului în care Nicolae Duduianu și Constantin Răducanu, zis „Costel al lui Caran”, sunt judecați pentru cămătărie și șantaj.
Judecătoarea Ruxandra Grecu le-a pus în vedere avocaților că legislația în vigoare nu mai prevede suspendarea judecății în cazul sesizării Curții Constituționale, iar în cazul admiterii excepției au la îndemână calea extraordinară de atac a revizuirii. În cadrul dezbaterilor finale, avocații celor 12 inculpați au solicitat achitarea pe motiv că infracțiunile de cămătărie, șantaj și spălare de bani nu există.
Unul dintre inculpați, Nicolae Constantin, a spus că nu se face vinovat de spălare de bani și a dat vina pe soția lui, Elena, care a investit în imobile sumele de bani despre care el credea că provin de la nunta fiului său, nicidecum din infracțiuni.
„Nu am cunoscut că soția mea a investit aceste sume de bani în imobile, în legătură cu care s-a reținut infracțiunea de spălare de bani, întrucât aceasta se ferea de mine. Am aflat valoarea acestor imobile după pronunțarea condamnării. Eu credeam că sumele respective de bani provin de la nunta fiului meu, însă după condamnare am aflat că soția obținuse banii cu 7 luni înainte de nuntă. Abia după condamnare soția a decis să îmi spună adevărul. Bine că nu mi-a spus (n.r. – despre bani). Soția mea ascundea banii de mine pentru ca eu să nu îi joc la cazinou. Așa eram eu, puțin răzgâiat…Mă luasem de ea, puțin beat, să îmi dea bani”, a declarat inculpatul.
În acest dosar, Constantin Răducanu, zis „Costel al lui Caran” a fost condamnat pe fond la 7 ani de închisoare, Nicolae Duduianu a primit 12 ani de închisoare.
Doisprezece membri ai clanurilor Caran, Duduianu şi Rinu au fost trimişi în judecată, în septembrie 2013, de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pentru cămătărie, spălare de bani, şantaj, tâlhărie şi deţinere fără drept a unei arme neletale supuse autorizării.
Procurorii Parchetului Capitalei i-au trimis în judecată pe Constantin Răducanu, zis „Costel al lui Caran”, Gheorghe Stan, zis „Bulgaru”, Nicolae Duduianu, zis „Caleea”, Emil Răducanu, zis „Emil al lui Caran”, Nicolae Constantin, zis „Aramis”, şi Valentin Duduianu, zis „Beadim”.
Alături de aceştia au fost trimişi în faţa instanţei şi Daniel Duduianu, zis „Edison”, Marius Gheorghe, zis „Marius al lui Rinu”, Aurel Răducanu, zis „Aurel al lui Caran”, Traian Simion,zis „Udi”, Sofian Văduva, zis „Denom”, şi Elena Constantin, zisă„Vipera”.
Potrivit rechizitoriului, în perioada 2012- 2013 inculpaţii au acordat împrumuturi băneşti, la care au perceput dobânzi, practicanţilor de jocuri de noroc din mai multe cazinouri situate în incinta hotelurilor de lux din Bucureşti.