Victor Ciorbea, audiat în calitate de martor în dosarul Mineriadei. “După 27 de ani e greu să îți amintești mare lucru”

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a venit marţi la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a fi audiat de procurorii militari în calitate de martor în dosarul Mineriadei, în care au fost puse sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii mai multe persoane, printre care Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Miron Cozma, informează News.ro.

Victor Ciorbea a fost citat de procurorii Secţiei Parchetelor Militare pentru a da declaraţii în calitate de martor despre ce s-a întâmplat în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

La sosire, Victor Ciorbea a declarat că a venit la Parchetul Militar pentru a da o declarație în dosarul Mineriada.

Reporter: Ce lămuriri așteaptă procurorii?

Ciorbea spune că “va analiza” solicitarea lui Iohannis cu privire la rectificarea bugetară prin OUG

Iliescu în dosarul Mineriadei: A fost o campanie electorală civilizată dar fenomenul „Piața Universității” a continuat…

Sincer, nu știu. Aștept să văd și eu. Sunt curios.

Ce vă mai amintiți din acea perioada?

Asta o să discut cu martorii. După 27 de ani e greu să îți amintești mare lucru.

Ce părere aveți despre ce s-a întâmplat atunci?

Am fost surprins, șocat, ca orice om care a văzut acele momente. În rest, rămâne să discut cu domnul procuror militar, să vedem exact ce mă întreabă și să răspund cât mai sincer, cât mai deschis și fără niciun fel de rețineri.

Ce implicare ați avut la acea vreme?

Niciuna. De aceea sunt curios.

Credeți ca implicarea statului în aducerea minerilor a dus la crearea de victime?

Nu fac aprecieri nici de natură penală, nici civilă, nici de altă natură.

Dosarul Mineriadei este în faza finală

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, declara, în 29 decembrie 2016, că dosarul Mineriadei este în faza finală, soluţia urmând să fie dată în primele luni ale anului 2017, după ce vor fi administrate probele rămase şi vor fi verificate apărările.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, în 23 decembrie, că în dosarul cunoscut sub numele de “Mineriada 13 – 15 iunie 1990” s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte al României, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale şi Mugurel Cristian Florescu, general în rezervă, fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

În acelaşi dosar a fost pusă în mişcare acţiunea penală, pentru infracţiuni contra umanităţii, şi faţă de amiralul în rezervă Emil “Cico” Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului ministru în iunie 1990, Miron Cozma, fost preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere “Valea Jiului”.

De asemenea, au fost puşi sub acuzare Matei Drella, la data săvârşirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Burlec Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne.

În aceeaşi cauză, procurorii militari efectuează în continuare urmărirea penală faţă de alţi 18 suspecţi, tot pentru infracţiuni de crime împotriva umanităţii.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.