Ungaria: Vom acorda cetățenie la 1 million de maghiari care trăiesc peste hotare

Guvernul Ungariei vrea să acorde cetățeanie la peste 1.000.000 de maghiari care trăiesc peste hotare. Astfel, un million de etnicii maghiari din România, Ucraina, Slovacia și Serbia ar putea primi cetățeania ungară.

În interviu difuzat de postul de radio Kossuth, vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, s-a referit la situația cetățenilor de etnie maghiară din România, Serbia, Slovacia și Ucraina și a spus că până la finalul mandatului actualului Executiv, Ungaria va acorda cetățenie unui număr de peste un milion de maghiari care trăiesc peste hotare și că niciun Guvern nu a cheltuit mai mult pentru a-i ajuta pe aceștia să își păstreze identitatea lingvistică și culturală.

Doar în România, 120.000 de etnici maghiari cu dubla cetățeani, română și ungară, s-au înregistrat anul trecut pentru a vota la referendumul organizat de Guvernul Ungariei privind refugiații. Dar, numărul cetățeanilor români care au dobândit în ultimii ani și cetățeani maghiară este mult mai mare. Inclusiv, români, fără rădăcini maghiare, au solicitat și mulți chiar au obținut cetățeanie ungară, pentru a a primi drept de muncă în Marea Britanie, ori pentru a scăpa de vizele pentru SUA.

”Lideri maghiari, acuzați pe baze false”

Viktor Orban anunţă că Ungaria ia în considerare iniţierea unor acţiuni în justiţie împotriva Uniunii Europene

Ungaria caută metode legale de contestare a votului dat de parlamentarii europeni

Zsolt Semjen a declarat și că Guvernul de la Budapesta va lua măsuri ferme contra atacurilor asupra unor lideri maghiari locali din România și asupra unor școli aflate sub patronajul Bisericii, atacuri “menite să intimideze”.

Cu privire la situația minorității maghiare din România, vicepremierul Zsolt Semjen a spus că Guvernul de la Budapesta va lua măsuri ferme contra atacurilor asupra unor lideri maghiari locali și asupra unor școli aflate sub patronajul Bisericii, atacuri “menite să intimideze”.

El a mai spus că lupta împotriva corupției este importantă, dar că este “absurd” că lideri maghiari au fost acuzați de fapte de corupție “pe baze evident false”.

Cel mai cunoscut caz în care Ungaria a ”intervenit” într-o anchetă din România a DNA este cel al fostului deputat Marko Atilla, pentru care la sfârşitul lui 2015, Camera Deputaţilor a dat aviz pozitiv de arestare preventivă. Fostul parlamentar este urmărit penal şi în dosarul deschis pe numele Alinei Bica.

Marko Attila este acuzat de abuz în serviciu, el fiind membru în Comisia de Despăgubiri atunci când omul de afaceri Gheorghe Stelian ar fi primit o despăgubire supraevaluată. Într-un alt dosar, deputatul UDMR a fost condamnat la sfârşitul anului trecut la 3 ani cu suspendare pentru retrocedarea ilegală a unei clădiri.

Acesta se ascunde la Budapesta și a primit protecţie din partea premierului ungariei Viktor Orban, deci nu poate fi arestat pentru a fi extrădat.

Despre rezultatul alegerilor legislative de luna trecută, Semjen a declarat că este o chestiune de interes național pentru Ungaria ca UDMR să facă parte din Parlamentul României și că rezultatul obținut de partid la scrutinul din decembrie 2016 este “foarte bun”.