10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Peste trei milioane de români au plecat din țară. Ce șanse sunt să se întoarcă

Integrarea României în Uniunea Europeană, cu 10 ani în urmă, a ușurat procedurile prin care cetățenii noștri puteau călători și obține un loc de muncă în statele vestice, fapt care a generat un adevărat exod în străinătate.

Statisticile arată că evoluția emigrației a crescut constant din anul 2000 și până în anul aderării, însă s-a dublat după accederea României în UE.

În anul 2000 mai puțin de 50.000 de români plecau din țară. În 2006 numărul emigranților s-a ridicat la 215.000, însă în 2007, primul an în care România a fost membră UE, numărul celor plecați a sărit la 553.162 de persoane.

În prezent, numărul românilor care au emigrat este estimat la 3,4 milioane.

Guvernul britanic a aprobat un sistem de imigraţie post-Brexit care favorizează imigranţii calificaţi

Acordul lui Merkel cu CSU privind migraţia, criticat. Criza guvernamentală continuă

Italia și Spania sunt țările cu cei mai mulți emigranți români (960.000 în Italia și 900.000 în Spania).

Alte comunități importante sunt constitutite în Marea Britanie, Germania, Franța și Ungaria.

Cel mai mare număr de emigranți, cel mai mare număr de deținuți

Deschiderea granițelor UE a însemnat că românii au devenit națiunea cu cel mai mare număr de emigranți din cadrul blocului comunitar.

Românii s-au ales și cu un alt record negativ – cel mai mare număr de deținuți în alte țări. Astfel, peste 11.000 de români au fost închiși sau sunt încă închiși în țările care i-au adoptat după integrarea în Uniunea Europeană.

Infracțiunile comise de români se rezumă însă, în mare parte, la fapte mărunte – furturi din magazine sau furturi din buzunar.

Emigranții români de generația a doua

Tiparul emigrației s-a schimbat de-a lungul celor 10 ani de apartenență la Uniunea Europeană.

Un studiu al Fundației pentru o Societate Deschisă arăta că în primii ani de la integrarea în UE, românii care emigraseră, în special cei din Italia și Spania, se întorceau periodic în țară.

Sondajele efectuate în cadrul studiului arătau că intenția acestora era de a strânge bani pentru a se întoarce, în cele din urmă în România și a rămâne aici.

Datele BNR arătau că, în 2008, 8,6 miliarde de euro fuseseră trimiși de românii plecați la muncă către rude.

În anii 2009, 2010, însă, a apărut fenomenul invers – familia celor plecați a început să se alăture celor care lucrau în alte țări.

Chiar și în perioada crizei economice, anticipata reîntoarcere a românilor din străinătate nu s-a întâmplat.

Sondajele Fundației pentru o Societate Deschisă arată că românii emigrați preferau să îndure criza în alte țări, decât să o facă în România.

Tot în această perioadă, tiparul emigrantului se schimbă. Dacă inițial plecaseră cei care vizau slujbe în agricultură sau construcții, în ultimii ani au început să plece persoanele cu o specializare mai înaltă – medici, specialiști în IT etc.

Un alt motiv pentru care românii plecați nu s-au întors în țară a fost apariția copiilor sau întemerierea unei familii în țara de adopție.

De altfel, datele statistice arată că natalitatea familiilor de români care trăiesc în străinătate este mai mare ca în cazul românilor rămași în țară.

Astfel, rata natalității mamelor românce din străinătate a fost de 12,5 copii la mia de locuitori, în 2013, față de 9,3 – rata de natalitate a mamelor din România, potrivit Institutului Național de Statistică.