Ce s-ar putea întâmpla cu datoriile Greciei la începutul anului viitor

Miniştrii de Finanţe din zona euro vor debloca planul de restructurare a datoriilor Greciei în luna ianuarie, după ce Guvernul Alexis Tsipras a dat asigurări că va onora angajamentele asumate prin planul internaţional de asistenţă financiară.

“Am primit o scrisoare din partea autorităţilor elene ca răspuns la preocupările exprimate de instituţii şi de Grupul de lucru al zonei euro faţă de măsurile fiscale adoptate recent de Parlamentul grec”, a declarat un funcţionar european, sub protecţia anomiatului, potrivit Mediafax.

“Am primit asigurări, inclusiv prin evaluările realizate de instituţiile internaţionale, că preocupările iniţiale, referitoare atât la proceduri, cât şi la conţinut, sunt atenuate prin această scrisoare (…). În acest context, procedurile decizionale formale privind măsurile de ajustare vor fi efectuate în ianuarie de Mecanismul European de Stabilitate şi de Fondul European de Stabilitate Financiară”, a precizat oficialul citat.

În urmă cu trei zile, creditorii din zona euro se declarau încrezători că în curând se va găsi o soluţie pentru reactivarea planului de restructurare a datoriei Greciei, suspendat după ce Guvernul Alexis Tsipras a dispus în mod neaşteptat măsuri suplimentare de asistenţă socială.

Cine este Bogdana Tancău, românca de care s-a îndrăgostit Michele Morrone. Au fost surprinși împreună în…

Insula din Grecia care e mai ieftină decât Mamaia: „E ireal de frumoasă”! Cât costă un…

“Colaborăm constructiv cu instituţiile de resort şi cu autorităţile elene pentru găsirea unei soluţii în privinţa implementării unor măsuri pe termen scurt în planul de restructurare a datoriei suverane. Suntem încrezători că această problemă poate fi soluţionată în curând”, declara un funcţionar din cadrul Eurogrupului sub protecţia anonimatului.

Eurogrupul a decis pe 14 decembrie suspendarea acordului recent pentru restructurarea datoriilor Greciei, după anunţul neaşteptat al lui Alexis Tsipras privind plata unor bonusuri destinate pensionarilor săraci, în contextul în care Grecia a depăşit ţinta principală de surplus în 2016. Măsurile de asistenţă socială, care vor costa 617 milioane de euro, au fost aprobate de Parlamentul de la Atena.

Creditorii internaţionali – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – au exprimat nemulţumire în legătură cu bonusurile de Crăciun acordate de Guvernul de stânga de la Atena pensionarilor săraci. Mecanismul European de Stabilitate (MES) – organismul zonei euro care gestionează programele de asistenţă financiară destinate ţărilor aflate în situaţii dificile – susţine că nu i-a fost cerută aprobarea pentru acest set de măsuri sociale.

Premierul grec, Alexis Tsipras, a susţinut, în cursul unei întrevederi cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, că Grecia va avea o creştere economică puternică, argumentând că acest lucru trebuie să ajute la “vindecarea rănilor crizei”, după “sacrificii în numele Europei”. “Proiecţiile pentru economia Greciei sunt extrem de pozitive pentru anul viitor”, declara Alexis Tsipras în cursul unei vizite la Berlin, precizând că aşteaptă o creştere economică de 2,7% în 2017 şi de 3,1% în 2018. Însă premierul de stânga a subliniat că dezvoltarea economică nu ar trebui să se limiteze la statistici şi cifre. “Vrem să vindecăm rănile crizei şi să facilităm situaţia celor care în ultimii ani au făcut mari sacrificii în numele Europei”, a subliniat Tsipras. Angela Merkel a refuzat să aibă o poziţie clară asupra acestui subiect, precizând doar că “evaluarea premierului grec asupra situaţiei va avea un rol clar în discuţii”.

Pe 5 decembrie, miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au aprobat un set de măsuri de restructurare pe termen scurt a datoriei suverane a Greciei. După reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate (MES), declara că procesul de implementare a măsurilor va începe în câteva săptămâni. Datoria Greciei ar urma să fie restructurată pe termen scurt, facilitându-se plăţile în perioada anilor 2030-2040, cu obiectivul reducerii datoriei suverane cu 20% din PIB până în anul 2060. Dobânzile variabile vor fi eliminate, rămânând cele fixe, situaţie care va genera costuri suplimentare pe termen scurt, dar şi reducerea lor pe termen lung.