Solstiţiul de iarnă marchează iarna astronomică și cea mai lungă noapte din an

Deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui. Solstiţiul de iarnă 2016 are loc miercuri, 21 decembrie, la ora 12:44 şi va fi urmat de cea mai lungă noapte din an.

”După cum este cunoscut, axa polilor Pământului îşi păstrează (în primă aproximatie) direcţia fixă în spaţiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ faţă de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit „ecliptică”, a cărui înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor”, se arată pe site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.

Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el “urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute, pentru București. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

Curentul de meteori Perseide va înregistra un maxim în noaptea de 12 spre 13 august

Credințe populare legate de Solstițiu

În trecut, Soarele era privit cum renaște în această perioadă a Solstițiului; „moş lipsit de putere” el urcă din nou și se “impune” pe bolta cerească. Străbunii obișnuiau să urce pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi. După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor.

După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Saturnaliile au loc între 17-23 decembrie și sunt sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului. În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe.

Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, venerate la romani, care îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări. Aceștia își împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei.

Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus – Soare invincibil.

Despre noaptea Solstițiului, cea mai lungă a anului, se mai spune că este sărbătorită în mod tainic şi magic de către toate spiritele Naturii şi în special de către gnomi.