Povestea bradului de Crăciun: 12 ani în pădure pentru 2 săptămâni de “glorie” şi apoi ajunge la gunoi

Sărbătoarea Crăciunului este asociată cu mirosul de cetină, cozonaci, colinde şi sarmale. Nu există casă de români în care să nu fie la mare cinste pomul de Crăciun, împodobit după gust şi posibilităţi. Tot mai multe familii aleg bradul ecologic din dorinţa de a proteja brazii tăiaţi din pădure, care au nevoie de ani de zile pentru a crește.

„12 ani îi ia unui brad să ajungă la înălţimea de 1,80 – 2 metri, adică bun de pus în casă”, a precizat dr. Ing. Mihai Leşan, reprezentant al Direcţei Silvice Maramureş, pentru Vocea.biz.

Specialiştii în silvicultură spun că ar fi ideal ca natura să facă singură toată treaba, respectiv să se regenereze dar uneori trebuie să primească şi un mic ajutor pentru ca lucrurile să fie puse pe făgaşul cel bun.

„Copacii cresc spontan, dar sporadic, în mai puţin de 50% din suprafaţa de pădure. Pentru ca un brad să producă seminţe, abia după 30 de ani ajunge la maturitate din punct de vedere sexual şi vă daţi seama că mulţi dintre ei nu ajung la această vârstă. Există plantaje în întreaga ţară unde coniferele sunt special ţinute pentru seminţe. În perioada septembrie-octombrie, fiecare con se recoltează manual, direct din copac. Sunt ţinute în camere încălzite artificial la 30 – 35 de grade pentru a forţa deshiderea conurilor ca să fie recoltate seminţele. Abia după, acestea sunt recoltate, trecute prin vânturătoare şi apoi plantate”, a spus Leşan

Cum arată fiica adoptivă a Andreei Raicu. Vedeta a devenit bunică la 43 de ani

O femeie a returnat bradul de Crăciun după sărbători, motivând că este „mort”

La fiecare 100 de metri pătraţi de pepinieră sunt folosite câte 11 kilograme de seminţe care răsar abia la 1 an de la plantare.

După ce stau şase ani în pepinieră, brazii ajung la 30 de centimetri înălţime şi se face transplantarea în pădure, exclusiv sub reţelele de înaltă tensiune. „Pentru că au un ritm foarte încet de creştere, vor sta alţi şase ani în plantaţiile care se amenjează doar în aceste zone”, a subliniat Mihai Leşan.

Cu toate că munca depusă pentru a obţine un copac, şi în mod special un brad, este laborioasă, silvicultorii susţin că merită efortul cu vârf şi îndesat.

“Într-un an, un copac obişnuit absoarbe peste 6 kg de CO2 şi elimină oxigen suficient pentru o familie de patru persoane. Un zbor de cursă lungă produce 3.75 de tone de dioxid de carbon sau o tonă de carbon. Peste 60% din cantitatea de oxigen generată anual este produsă de păduri, iar în România covorul vegetal produce 40 milioane tone de oxigen anual. În sezonul estival, un hectar de pădure poate să absoarbă o cantitate de dioxid de carbon egală cu cea eliminată în acelaşi timp de 200 de persoane. Un fag adult, de 25 m înălţime şi cu diametrul coroanei de 15 m, produce într-o oră necesarul de oxigen al unui om pentru 3 zile (1,7 kg)”, arată literatura de specialitate.

1.000 km parcurşi de un automobil consumă necesarul de oxigen al unui om pentru un an. Pentru producerea unei tone de lemn arborii din pădure consumă şi stochează 1,8 tone de dioxid de carbon şi eliberează în atmosferă 1,3 tone de oxigen.