Tribunalul București arată în motivare deciziei prin care a stabilit plasarea în arest la domiciliu a medicului Ghoerghe Burnei că acesta a recunoscut în declarația dată la momentul audierii de la instanță că a primit de zece ori bani pentru expertiza sa medicală.
Mai precis judecătorul de drepturi și libertăți care a stabilit ca acesta să nu fie încarcerat arată că medicul Burnei a dat o declarație completă privind toate acuzațiile anchetatorilor. Instanța notează în motivare că Burnei a recunoscut tot și că regretă că a primit bani de la cei pe care i-a tratat și leagă această declarație completă de un probatoriu lacunar al ancehtatorilor bazat pe pretinse presupuneri.
Mai precis, din susținerile judecătorului reiese că, probele forte ale procurorilor bucureșteni nu relevă limpede intenția medicului de a primi bani, faptul că ar fi condiționat actul medical de primirea acestora sau că acuzațiile de malpraxis.
”Astfel, trebuie precizat ritos faptul că nu sunt dovedite şi nu fac obiectul cauzei penale de faţă eventualele acuzaţii de malpraxis la adresa inculpatului, cu atât mai mult cu cât pentru dovedirea acestora este nevoie de un REML, care în cauza de faţă lipseste”, notează judecătorul.
Magistratul de la Tribunal mai arată că ”nu poate fi reţinută ca agravând situatia inculpatului nici acuzația din referat privind caracterul experimental al unora dintre operaţiile efectuate de către inculpat, întrucât, pe de o parte, ele exced obiectului prezentei cauze iar pe de altă parte, sunt nedovedite”.
”Revine, Colegiului medicilor, INML şi Comisiei de Bioetică posibilitatea de a efectua o investigatie serioasă, dar ulterioară prezentei propuneri, care să confirme sau să infirme temeinicia acestor acuzaţii, dar, la momentul de faţă, ele nu pot fi luate în considerare de către instanţă, întrucât nu se concretizează în acuzaţii penale explicite la adresa inculpatului”, mai arată Tribunalul în motivare.
Astfel judecătorul arată în motivare că doar acuzațiile de luare de mită pot fi verificate de instanță în vreme ce toate celelalte acuzații, respectiv cele privind dispozitivele neomologate și experimentele pe copii, urmează să fie cercetate în continuare de procurori.
”Atâta timp cât nu se formulează acuzaţii penale concrete la adresa inculpatului, cât nu se stabileste dacă, respectivele au fost folosite sau nu la transplanturi ori dacă a fost afectată sănătatea vreunui pacient, instanța nu poate lua în considerare nici aceste susțineri, … străine obiectului cauzei (acuzațiile la adresa inculpatului vizând exclusiv infracţiunea de luare de mită).
Tot astfel nu fac obiectul pricinii de fată şi in lipsa unei investigatii serioase, nu pot agrava situatia inculpatului, nici sustinerile privind caracterul omologat sau nu al unora dintre dispozitivele folosite de către inculpat la operatii.
Nici sustinerea privind plata unor dispozitive medicale de către pacienti nu poate fi reţinută de către instantă, întrucât excede obiectului cauzei, pe de o parte, iar pe de altă parte, din nou, Parchetul nu îi impută, în concret vreo faptă penală inculpatului”, a arătat judecătorul de drepturi și libertăți în documentul citat.
Judecătorul arată că modalitatea în care Burnei a încasat totuși, în mod direct, sume de bani de la pacienți se subsumează fapte de luare de mită ce a fost consumată, și care poate fi verificată de instanță pentru stabilirea unei măsuri preventive.
Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază totuși că ”…în ciuda recunoaşterii de către inculpat, nu pot fi considerate ca dovedite faptele de la punctele 1, 2, 3, 6, 7 din referat”, respectiv cele în care se enunțau momentele în care Burnei a cerut și încasat bani de la pacienți sau părinții acestora.
”Astfel, Parchetul nu a putut preciza cunatumul sumei de bani sau persoana care i-a oferit inculpatului vreo sumă de bani. Astfel, precizări de tipul, «persoana ține în mână probabil» …. «pune doctorului probabil cu ….» , « îi bagă în buzunar probabil ….», «persoana scoate din buzunar …» se regăsesc inserate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti la faptele 1, 2, 3 şi 7 din referat. Pentru aceste considerente, aceste fapte imputate inculpatului nu pot fi reţinute ca dovedite, (….) şi nu pot fi reţinute de către instanţă”, se arată în motivare.
Singurele fapte dovedite, doar datorită declarației dată de către Burnei în instanță, arată Tribunalul, sunt 11 fapte însă, ”din analiza acestora rezultă, contrar susținerilor Parchetului, elemente favorabile inculpatului de natură să determine instanța să aleagă o măsură preventivă mai ușoară”.
”Mai mult, la foarte multe din faptele ce fac obiectul prezentului dosar, este consemnat de către înregistrările ambientale refuzul explicit al inculpatului de a primi mita (….)”, se mai arată în documentul citat.
Chiar dacă până la urmă Burnei a luat sumele de bani respective şi juridic infracţiunea de luare de mită s-a consumat astfel, ”totuși conduita inculpatului care a acceptat cu greu sumele de bani primite de la pacienți ( …) arată un grad de pericol pentru ordinea publică mai scăzut, susceptibil să determine instanța să ia o măsură preventivă mai ușoară”, mai notează judecătorul.
”Nu rezultă, contrar susţinerilor Parchetului că inculpatul ar fi condiționat actul medical de primirea mitei sau că sumele de bani au fost date inculpatului după efectuarea actului medical, dar în baza unei înţelegeri anterioare”, mai precizează magistratul.
Dimpotrivă, notează el, ”sumele de bani au fost date inculpatului după efectuarea actului medical (consultaţii sau operaţii) pentru a-l răsplăti pentru calitatea serviciilor medicale de care în covârşitoarea majoritate mituitorii erau mulţumiţi…”.
În finalul motivării, judecătorul a întărit cu elemente circumstanțiale profilul făcut medicului Burnei pe parcursul motivării.
Astfel magistratul arată că medicul ”nu este cunoscut cu antecedente penale, este, cel puțin deocamdată, o personalitate recunoscută în domeniul medicinii, cu multe operaţii reuşite, unele în premieră mondială sau europeană”.
Tribunalul a reținut totodată și faptul că Burnei ”a avut o activitate meritorie şi în învățământul superior medical, fiind doctor în medicină, și cadru universitar reputat” și că ”nu este de ignorat nici faptul că inculpatul are o familie organizată, iar în faţa instanţei a avut o atitudine sinceră, recunoscând fără rezerve acuzaţiile aduse (chiar şi pe acelea nedovedite) şi regretându-le”.
”Toate aceste împrejurări concordante (neprobarea a 5 fapte din cele 15 ale referatului, cuantumul mic sau mediu al sumelor, refuzul inculpatului de a primi sumele de bani, necondiționarea actului medical, modul nepremeditat şi neelaborat de săvârşire, atitudinea sinceră a inculpatului şi circumstanţele personale favorabile ale inculpatului, expuse mai sus), îndreptăţesc instanţa să ajungă la concluzia că măsura arestării preventive este excesivă în acest caz şi că pentru buna desfăşurare a procesului penal este suficientă alegerea măsurii preventive mai blânde a arestului la domiciliu”, a conchis judecătorul.