Cele mai importante descoperiri și premiere medicale ale anului 2016

În fiecare an, lumea medicală face noi pași spre găsirea tratamentelor pentru diverse boli, sunt realizate intervenții chirurgicale în premiră sau sunt puse la punct tehnologii cu ajutorul cărora viețile pacienților se pot îmbunătăți semnificativ.

Iată, așadar, cele mai importante descoperiri și premiere medicale din 2016:

Un nou antibiotic, numit Teixobactin, a fost produs în ianuarie de un colectiv de cercetători din Germania și SUA, coordonat de profesorul Kim Lewis, de la Universitatea Northeastern din Boston.

Eficiența noului antibiotic a fost dovedită pentru Clostridium difficile, bacterie care produce diaree, contra stafilococului auriu, care stă la originea unor infecții alimentare, ducând chiar la septicemie, și a bacteriei tuberculozei, Mycobacterium tuberculosis. Toate cele trei bacterii menționate au dobândit rezistență față de antibioticele clasice.

Mormânt unic, descoperit de arheologi. Osemintele erau așezate într-o spirală

Corpul mumificat al unei strămoaşe a lui Boris Johnson, descoperit în Elveția

Medicii de la Spitalul Bambin Gesú din Roma au anunțat, în a doua parte a lunii februarie, implantarea cu succes pentru prima dată în lume a unei inimi artificiale magnetice unui minor. Intervenția chirurgicală, care a fost efectuată la 7 ianuarie, a fost efectuată în contextul în care pacienta de 16 ani putea suferi în orice moment un infarct din cauza unei miocadriopatii dilatative severe.

Medicii americani au anunțat la 30 martie că au realizat primul transplant de ficat din lume între doi purtători ai virusului SIDA (HIV), la trei ani după ridicarea de către SUA a interdicției de a efectua astfel de intervenții chirurgicale. Ficatul a fost transplantat la un pacient infectat de peste 20 de ani cu virusul care provoacă SIDA.

La jumătatea lunii aprilie, un tânăr american de 24 de ani, rămas complet paralizat în urmă cu șase ani din cauza unui accident, a reușit să–și miște mâna și degetele cu ajutorul unui microcip care i-a fost implantat în creier.

Realizat de o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Ohio (SUA) și de la Institutul Feinstein de cercetări în domeniul medical (din New York), noul sistem — numit NeuroLife — funcționează ca un ”bypass” electronic prin care creierul este conectat direct la mușchii brațului, ocolind zona lezată din măduva spinării. Un computer a decodificat activitatea neuronală a tânărului Ian Burhart și a sesizat când a dorit acesta să efectueze o anumită mișcare.

La începutul lunii mai un robot autonom a reușit să reconecteze, sub supravegherea unui chirurg, două părți ale intestinului unui porc, un progres în chirurgia delicată a țesuturilor moi ale organismului la care complicațiile sunt mari. Robotul numit ‘Smart Tissue Autonomous Robot’ (STAR), nu înlocuiește, cu toate acestea, chirurgii specialiști, dar le oferă un instrument capabil de o mai mare precizie pentru a face în special suturi, au explicat cercetătorii.

La sfârșitul lunii iulie, un bărbat de 57 de ani a devenit prima persoană din Marea Britanie care a fost supusă unui dublu transplant de mâini, după ce și-a pierdut ambele extremități într-un accident de muncă în urmă cu trei ani. Pacientul se simte bine, iar operația a fost un succes.

La aproape un sfert de secol de la descoperirea sa, virusul hepatitei C a fost observat pentru prima dată la un microscop electronic, au anunțat în octombrie cercetătorii de la Institut national de la santé et de la recherche médicale (INSERM) din Franța. Această descoperire deschide calea spre punerea la punct a unui vaccin, estimează cercetătorii.

Tot în octombrie, un dispozitiv implantat în creierul unui bărbat i-a redat acestuia simțul tactil, în cadrul unui studiu, derulat de oamenii de știință de la Universitatea din Pittsburgh. Este pentru prima dată când un asemenea dispozitiv este folosit pentru a reda simțul tactil unei persoane care a suferit o traumă a coloanei vertebrale.

În noiembrie, o echipă de cercetători portughezi de la Universitatea Coimbra a descoperit noi mutații care provoacă Sindromul Leigh, o boală foarte rară care afectează mai ales copiii. În acest studiu, desfășurat de-a lungul a patru ani, cu ajutorul a doi pacienți care suferă de Sindromul Leigh, cercetătorii au descoperit “un deficit al enzimei ciclooxigenaza (COX) și alterații ale genei SURF1”. Echipa de la Universitatea Coimbra a identificat mutații genetice care produc acest sindrom la peste 20 de gene diferite.

În aceeași lună, oamenii de știință de la Universitatea Michigan au reușit să transplanteze cu succes mini-plămâni obținuți în laborator în șoareci imunodeprimați. Aceste structuri au reușit să supraviețuiască, să crească și să se maturizeze.

Bolile respiratorii sunt răspunzătoare de unul din cinci decese la nivel global, iar rata de supraviețuire la cancerul de plămâni rămâne scăzută în ciuda avansului înregistrat în ultimele trei decenii în privința posibilităților de tratament.

La jumătatea lunii decembrie, o femeie în vârstă de 24 de ani a născut, după ce medicii i-au redat fertilitatea pierdută în urma chimioterapiei, implantându-i țesut ovarian ce îi fusese prelevat în copilărie. Cazul este considerat de medici o premieră, tânăra fiind prima femeie din lume care a suferit de beta talasemie și dă naștere unui copil după ce unul dintre ovare i-a fost îndepărtat și congelat, înainte de instalarea pubertății.

Reușita medicilor britanici oferă o rază de speranță pentru mii de alte femei care nu reușesc să conceapă un copil din cauza deteriorării organelor reproducătoare ca urmare a tratamentelor pentru cancer sau alte afecțiuni.

O premieră mondială au realizat în decembrie și medicii din cadrul Spitalului Molinette din Torino (nord-estul Italiei). Aceștia au reușit să transplanteze un rinichi în locul splinei în cazul unei fetițe de șase ani, grav bolnavă.

Fetița, al cărui nume nu a fost dezvăluit, a făcut dializă toată viața din cauza unei anomalii foarte rare, ce i-a afectat dezvoltarea rinichilor, și a unei complicate malformații a vaselor sanguine din regiunea abdominală. Din această cauză înainte de operație, ea nu a putut niciodată să bea sau să urineze.