Oraşul din România unde jumătate din populație e plecată în străinătate, dar se construieşte peste media națională

Deşi are jumătate din populație plecată la muncă în străinătate, oraşul Borşa se poate lăuda cu ceva ce alte oraşe nu au: construcţiile se ridică într-un ritm alert şi depăşesc media naţională. Dacă până acum 1-2 ani borșenii construiau masiv case, în ultima perioadă au început să investească în pensiuni.

Borșa are o populaţie de 27.611 locuitori, fiind al treilea cel mai mare centru urban al judeţului Maramureș din punct de vedere demografic, după municipiile Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei. Dintre aceştia, aproximativ 15.000, adică mai mult de jumătate, sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 47.482 de hectare, lungimea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate de la Valea Hotarului – de lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Ţibăului, măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aşezări din ţară. De altfel, suprafaţa oraşului este egală cu cea a Bucureştiului.

Edilul oraşului Borșa pune ritmul de construcții pe seama faptului că borşenii, majoritatea plecaţi la muncă în străinătate, vin cu bani pe care îi investesc în locuinţe.

Rezultate BAC 2018. Primele note și depunerea contestațiilor

Maramureş: Sutele de probe ADN recoltate nu corespund cu cele din cazul fetiței violate și ucise

„Aproape jumătate dintre borşeni sunt plecaţi din ţară şi sunt împrăştiaţi în toată lumea. Câştigă bine pentru că sunt oameni muncitori, iar cu banii adunaţi îşi construiesc case. În 2015 au fost eliberate 201 Autorizatii de construire. Anual s-au eliberat între 200 şi 350 de autorizaţii începând cu anul 1997. Anul de vârf a fost 2007 cu 386 de autorizaţii ”, spune Ion Sorin Timiş, primarul de Borşa.

Procentul de autorizaţii de construcţii eliberat în oraş este de peste 17 % din numărul total al autorizaţiilor eliberate în judeţul Maramureș.

„În anul 2015, la nivelul judeţului Maramureş au fost eliberate 1178 de autorizaţii de construcţie. 17% dintre acestea au fost pentru Borşa, un procent însemnat aş spune”, a declarat Marius Pop, directorul adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Maramureş.

În ultimii ani s-au construit în oraş mai multe clădiri care au altă destinaţie decât locuinţe.

„Majoritatea sunt pentru case şi anexe gospodăreşti. În ultimii doi ani, 35% dintre autorizaţiile eliberate sunt pentru alte tipuri de construcţii, respectiv pensiuni, hoteluri, fabrici, clădiri industriale ”, a subliniat Timiş.

Această „ reorientare ” a borşenilor către investiţiile care să genereze profit a adus automat şi o importantă creştere economică în comunitate.

„În ultimii trei ani a crescut numărul angajaţilor de la 2.150 la 3.250. Dacă în 2012 erau în Borşa 14 unitati de cazare autorizate, acum sunt 49. Gatere erau 3 acum sunt 42. Autorizatii de functionare in total in 2012 erau 137 acum sunt 870. Au fost înfiinţate câteva firme noi care au peste 400 de angajaţi, cei drept lucrează detaşaţi peste hotare, dar salariile sunt plătite pe punctul de lucru din Borşa”, a mai adăugat edilul.

Borşenii plecaţi la muncă în străinătate au adus la ei acasă ce au văzut acolo

În ultimii ani, în Borşa au fost construite numeroase pensiuni. Borşenii plecaţi la muncă în străinătate au adus la ei acasă ce au văzut acolo. Printre acestea sunt şi două hoteluri de trei stele care au piscine acoperite, saline şi confortul întâlnit doar la unităţile de cazare de lux.

„Cererea de locuri de cazare este tot mai mare. Localitatea a fost vizitată de cel puțin 70.000 de turiști în decursul a trei luni, în vara anului 2016. Locurile de cazare de care dispune orașul au fost ocupate în fiecare zi, rar mai putând fii găsit unul liber ”, povesteşte primarul oraşului.

Oraşul se însufleţeşte în luna august

Analiştii economici ar privi de două ori statisticile şi graficele care arată creşterile economice din oraş. În luna august, luna de concedii a celor care muncesc în străinătate, încasările din oraş cresc cu 400%.

„Sunt firme care îşi fac stocuri şi se pregătesc pentru luna august încă din ianuarie. Bancomantele se blochează şi al fel şi case de schimb valutar rămân fără lei deoarece cererea este foarte mare”, spune Timiş.

Edilul mai spune că sigurul lucru care le mai lipseşte pentru ca trendul ascendent să se păstreze în oraş este infrastructura, DN 18 cel care traversează oraşul de la un capăt la altul fiind într-o stare avansată de degradare. Lucrările pentru reabilitare au fost demarate şi cel mai probabil în anul 2017 şi această problemă va fi rezolvată.