Campania electorală s-a încheiat. Electoratul a rămas frustrat, nu au existat dezbateri și confruntări

Autor

Roxana Preda / 10.12.2016

Campania electorală s-a încheiat. Electoratul a rămas frustrat, nu au existat dezbateri și confruntări

Campania electorală pentru alegerile parlamentare de duminică s-a încheiat, după o lună în care actorii politici au fost puși în situația de a-i convinge pe alegători că reprezintă cea mai bună opțiune, marea miză fiind mobilizarea celor nehotărâți. Dincolo de sondaje și calcule politice legate de viitoarea majoritate parlamentară care va da guvernul, mai toți observatorii- de la simplul spectator la analiști politici- sunt de acord că din această campanie au lipsit dezbaterile pe programe, nu au existat confruntări directe între lideri, iar trăgând linie se poate spune alegătorul nu a avut ocazia să afle concret ce vor face partidele dacă ajung la guvernare.

Dacă așa arată tabloul general, analiști contactați de vocea.biz au remarcat că, prin intermediul unor televiziuni, în această campanie s-au făcut simțite și elemente care țin de un discurs violent, naționalist, xenofob și anti-semit.

Politologul Cristian Pîrvulescu spune, referitor la cauzele care au făcut ca actuala campanie să fie una mai curând anostă, că nu doar noile reguli privind campania out-door au făcut ca afișajul electoral să dispară, ci și modul în care sunt finanțate acum campaniile. ”Eu cred că este vorba despre timiditatea finanţatorilor tradiţionali ai partidelor politice. Unul dintre motive este faptul că această campanie a fost finanţată din banii de la buget care sunt foarte puţini. (…) Nu a mai fost că pe vremuri, au dispărut celebrele pliante sau bannere, odată pentru că banii au fost mai puţini, apoi acest tip de campanie nu este foarte eficientă și partidele s-au adaptat la noile condiții”, a comentat Pîrvulescu, pentru vocea.biz. De altfel, în trecut campania out-door a ridicat adesea suspiciuni legate de finanțări oculte și nu s-a făcut niciodată o evaluare exactă a banilor care s-au scurs în această direcție.

Citește și: Alegeri parlamentare 2016. Românii sunt așteptați să-și voteze parlamentarii

Pe de altă parte, pe cât de anostă a părut campania în ansamblu, Cristian Pîrvulescu spune că, în ceea ce privește campania televizată, au existat televiziuni care au făcut o campanie foarte dură, de o violenţă fără precedent şi au promovat un anumit partid (modelul a fost folosit de OTV care a făcut ca PP-DD să între în Parlament în 2012, doar că acest partid nu mai există astăzi). Politologul a mai spus că în cadrul acestei campanii TV a fost promovat un discurs naţionalist, xeonofob, rasist şi anti-semit, aici putând fi încadrată întreagă campanie negativă construită în jurul figurii lui George Soros, personaj folosit pentru a ataca adversarii. Acest tip de discurs s-a suprapus și peste peste ințiativa Coaliției pentru Familie. ”Dintr-un anumit punct de vedere putem spune că această campanie a fost câştigată de conservatorii de la toate partidele și din interiorul lor”, crede Cristian Pîrvulescu.

Întrebat dacă lipsa unor lideri de partide credibili și capabili să mobilizeze alegătorii sau absența confruntărilor a contat și ea, Pîrvulescu a spus că președintele PSD Liviu Dragnea a reuşit totuși să convingă şi să stabilizeze PSD (deşi probleme sale cu justiția ar putea duce la o destabilizare, pe termen lung, după alegeri). În opinia sa, campania pentru alegerile locale a fost adevărata bătălie.”Bătălia s-a dat atunci. PSD a câştigat 52% dintre primari ceea ce i-a dat posibilitatea să facă o campanie clasică, ofensivă care s-ar putea să îi permită să câştige o majoritate absolută”, mai crede el.

În schimb, PNL plătește pentru incapacitatea de a găsi un lider, partidul aflându-se într-o criză care s-a acutizat în timp după etapa Crin Antonescu și Klaus Iohannis, care, oricum, a stat foarte puțin la conducerea formațiunii. În plus, unificarea dintre PNL şi PDL nu s-a produs cu-adevărat, există diferenţe ideologice între cele două aripi şi electoratul a simţit asta, mai comentează Pîrvulescu, adăugând că modelul tehnocratului discret promovat de Dacian Cioloș nu ar fi unul de succes, pentru că publicul ar fi obișnuit cu un alt tip de lideri, ”mai violenți”, mai prezenți în dezbaterea publică.

Întrebat cu ce rămâne alegătorul după această campanie, Pîrvulescu spune că publicul are toate motivele să fie frustrat. ”Nu a existat niciun fel de dezbatere, de confruntare. Nimeni nu a cerut programele de guvernare. Nimeni nu discutat concret despre direcţia în care va merge România, sunt unii care critică Bruxelles-ul, dar nu spun ce ar pune în loc şi nimeni nu întreabă. E normal că electoratul să fie frustrat, nu are niciun fel de perspectivă legată de ce vor să facă partidele”, a conchis el.

Partidele au fost lăsate să-și facă agenda

Consultantul politic Valeriu Turcan a precizat pentru vocea.biz că schimbările faţă de scrutinul parlamentar din 2012 sunt ”dramatice”. ”Şi nu mă refer doar la câţi oameni care lipsesc acum din peisaj, din diverse motive. Există o noua legislaţie de finanţare a campaniilor. În al doilea rând, ca urmare a acţiunilor DNA avem o generaţie politică în schimbare. De asemenea, există un nou mediu de comunicare care permite partidelor mici să-şi facă auzită vocea. Însă cel mai important factor – la Cotroceni s-a asumat un al tip de mandat prezidenţial”, crede Valeriu Turcan.

Valeriu Turcan mai spune că, spre deosebire de alte campanii, partidele au avut acum posibilitatea de a arăta ce pot, în condițiile în care preşedintele Iohannis îşi asumă o intervenţie politică limitată, lăsându-le un spaţiu mare de joc. ”Pentru prima dată, campania pentru parlamentare e aproape în totalitate la partide. Cum au exploatat această oportunitate, este altă chestiune. Dar vedem mult mai bine capacitatea lor de a susţine o campanie dură. La partidele mari, ca PSD şi PNL, putem să vedem foarte clar în aceste zile toate atuurile şi toate vulnerabilităţile. Partidele mari câştigă prin structură, credibilitatea liderilor şi mesaj. Cu privire la mesaj, faţă de trecut, mi se pare că aproape au lipst dezbaterile discuţiile despre program de guvernare, mai ales pe partea economică, dezbateri foarte aşteptate de electoratul de dreapta”, comentează el.

Fiecare partid și-a jucat cartea în funcție de strategia care a considerat că îl avantajează. ”PNL a mers pe tema înnoirii, ca şi USR-ul. Mi s-a părut că preocuparea cea mai importantă la PSD a fost aceea de a proiecta autoritate şi siguranţă în guvernare, de a se poziţiona ca un partid care nu mai poate oferi surprizele din trecut. Au încercat să se proiecteze pro-business, să anuleze îngrijorările mediului de afaceri faţă de o guvernare de stânga”, spune Valeriu Turcan.

Facebook a avut și de această dată un rol, oferind partidelor mici posibilitatea de a-și face auzită vocea. ”Când mă refer la un mediu de comunicare, am în vedere modul cum exploatează partidele mici oportunităţile derivate dintr-un acces foarte bun la internet, mai ales în urban. Sunt aproape 9 milioane de persoane care accesează Facebook din România. Pentru prima data partide foarte mici, care nu au mai mult de 1000 de membri la nivel national, ajung să pară că joacă în liga celor mari, graţie posibilităţilor de a fi vizibile online. Cel mai clar caz este USR-ul”, afirmă consultantul.

Concluzia, din punctul său de vedere, este că în această campanie, partidele au fost lăsate să-și facă singure agenda. ”Asumarea unui profil prezidenţial diferit însă cred că determină cea mai importantă schimbare, partidele fiind obligate să vorbească mai mult despre propunerile lor, despre soluţiile lor la problemele nenumărate cu care se confruntă ţara şi cetăţenii. Din această perspectivă, cred dacă poate părea mai anosta, e o campanie mai europeană. Desigur, intervenţia limitată a preşedintelui oferă acestuia şi mai multe cărţi în mână pe termen mediu”, conchide Turcan.