Doar 4.561 de români din Diaspora și-au trimis deja opțiunile de vot prin corespondență, fiind vorba despre cei care s-au înscris în Registrul Electoral optând pentru acest tip de vot, care reprezintă o premieră în România.
Potrivit unui comunicat de presă al Poștei Române, citat de Mediafax, din cei 8.889 de români care s-au înscris în Registrul Electoral cu opțiunea vot prin corespondență, au votat 4.561, plicurile trimise de aceștia fiind predate Biroului electoral.
Topul primelor cinci ţări către care au plecat trimiteri poştale conţinând documentele necesare votului prin corespondenţă este: Spania (2.794), Italia (1.228), Republica Moldova (880), Germania (618) şi Marea Britanie (594).
Topul primelor cinci ţări din care s-au întors plicuri cu voturi predate Biroului electoral pentru votul prin corespondenţă este: Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franţa (469) şi Republica Moldova (414).
Procesul de vot prin corespondenţă s-a desfăşurat în perioada 28 octombrie – 8 decembrie, orele 24.00. Poşta Română a transmis documentele necesare votului prin corespondenţă către toţi cei 8.889 de cetăţeni români înscrişi în Registrul Electronic, provenind din 55 de ţări. În procesul de distribuire au fost implicate nouă companii aeriene şi 56 de operatori poştali în procesul de distribuire externă a tuturor buletinelor de vot.
Restul cetățenilor români cu reședința sau domiciliul în străinătate vor putea vota duminică la secțiile de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe. Legea a fost modificată de Guvern pentru a da posibilitatea MAE să organizeze noi secții de votare astfel încât să nu se mai repete situația de la alegerile prezidențiale din 2014.
Potrivit legii pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, românii din Diaspora vor fi reprezentați doar de șase parlamentari (patru deputați și doi senatori), deși s-a pus problema creșterii numărului acestora, însă nu a existat un acord politic.
De asemenea, de menționat că votul prin corespondență a fost introdus doar pentru alegerile parlamentare, după numeroase tentative eșuate, nu și pentru alegerea președintelui.