Cât de expuși sunt românii la știri false și cine sunt vinovații

Adusă în centrul atenției în contextul alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA, problematica știrilor false a ajuns și în România. Nouă din zece români susțin că sunt expuși știrilor false, însă folosesc mai departe aceleași canale, potrivit unui studiu. Concomitent, doar jumătate verifică veridicitatea informațiilor.

Facebook este principalul mediu online de unde românii își iau informațiile, însă consideră că acesta este și canalul cu cele mai multe știri false. În schimb, motorul de căutare Google este cel mai folosit la verificarea acurateții acestora.

Potrivit unui studiu iSense Solutions, românii urmăresc în special știrile la TV (90%) și pe internet (89%), următoarele canale în topul preferințelor lor fiind radioul (58%), aplicaţiile mobile de ştiri (37%) şi ziarele şi revistele tipărite (30%).

Pe internet, principalele surse de informare sunt Facebook (89%), site-urile de știri (64%), e-mail (58%), Google (55%) și ziarele sau revistele online (47%).

„Campioană în Liga 1”! Incredibil ce apare pe Google când cauți: Dinamo București

De ce a fost inventat Facebook, de fapt. Ce scop inițial avea aplicația

Facebook și bloggării, fără credibilitate

Întrebați, însă, unde sunt cele mai multe știri false, cei mai mulți au indicat tot Facebook (75%), blogurile (69%), Twitter (64%), forumurile (63%), ziarele/revistele tipărite sau online (61%) și TV-ul (59%).

Domeniile care prezintă cel mai mare interes pentru persoanele care urmăresc știri sunt Ştirile naţionale (93%), Vremea (93%), Educaţie/sănătate (81%), Ştirile locale (87%) şi Divertismentul (83%).

În același timp, domeniile cu cele mai multe ştiri false sunt considerate: Politica (87%), Evenimente mondene/celebrităţi (83%), economia (57%) şi știrile naţionale (54%).

„Deși românii par conștienți de expunerea lor la știri false – 9 din 10 susținând că li se întâmplă să descopere că o știre pe care inițial o considerau adevărată este falsă, doar jumătate dintre ei verifică veridicitatea informațiilor, chiar și înainte de a le împărtăși altor persoane. Mai mult decât atât, majoritatea continuă să folosească aceleași canale pe care au descoperit știri false, însă le scade încrederea în ele”, a declarat, într-un comunicat, Traian Năstase, managing partner în cadrul iSense Solutions.

Ce condiții pun românii

Românii consideră că, pentru a fi credibilă, o știre trebuie să respecte mai multe condiții: să precizeze sursele de unde au fost preluate fotografiile și informațiile (82% dintre români), să nu apară într-o publicație sponsorizată de entități cu interese privind domeniul respectiv – spre exemplu, știri politice în publicații / canale sponsorizate de partide politice (58%), să conțină fotografii drept dovezi (57%), să includă multe detalii (56%) și să apară într-o publicație prestigioasă, de încredere (52%).

În ceea ce privește sursele pe care românii verifică veridicitatea unei știri, sunt preferate Google (62%), site-urile de știri (46%), TV-ul (40%) și ziarele/revistele online (39%).

Managerii trusturilor de presă, principalii responsabili

Romanii consideră că cei responsabili să se asigure că în presă sau pe internet nu apar știri false sunt conducătorii trusturilor de presă (65%), managerii companiilor care gestionează conținutul online (60%) sau organizațiile profesionale (53%), precum și oamenii care obișnuiesc să împărtășească informații cu ceilalți (32%).

Studiul mai arată că 60% dintre români susțin că au primit știri false chiar de la prietenii apropiați, 49% de la colegii de școală sau serviciu, 39% de la cunoscuți și 31% de la persoane pe care nu le-au cunoscut decât online, iar aceste informații au fost transmise în special pe Facebook (79%) și prin viu grai (68%), dar și pe email (31%) și messenger (26%).

Primești și dai mai departe

„Totuși, acest comportament nu este cauzat de rea voință, ci de faptul că nu obișnuim să verificăm veridicitatea știrilor, în special în contextul unui flux imens de informații cu care suntem asaltați pe mai multe device-uri și canale”, a adaugat și Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.

Potrivit datelor iSense Solutions, 94% dintre cei care urmăresc știri spun că împărtășesc știrile care îi interesează cu alte persoane, în mod direct – față în față (83%) sau la telefon (61%), precum și prin postări/distribuiri pe rețelele de socializare (52%).

Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions pe un eșantion de 800 de respondenți. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban din România. Rezultatele au o marjă de eroare de 3.46%.

Facebook și Twitter, puse la perete la nivel internațional

Rețelele sociale Facebook și Twitter au fost acuzate că au influențat rezultatul alegerii președintelui SUA, în contextul apariției mai multor teorii ale conspirației care o implicau pe candidata democrată Hillary Clinton. Aceasta a câștigat votul popular, dar a pierdut cursa pentru Casa Albă în fața republicanului Donald Trump. Ulterior s-a aflat că există comunități întregi care au profitat de campania din SUA pentru a răspândi știri false, așa cum e cazul orășelului Veles din Macedonia.

Deși imediat după alegeri Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul general al Facebook, a respins ideea ca nebunească ideea ca Facebook să fi influențat scrutinul prin răspândirea știrilor false, compania pe care o conduce a început ulterior să ia măsuri pentru a reduce acest gen conținut. Același lucru l-a anunțat și Google, care va elimina publicitatea către site-urile conspiraționiste.