Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Andrei. Noaptea bântuită de strigoi şi vrăjitoare în care fetele îşi află ursitul

Noaptea de Sfântul Andrei este o sărbătoare de mare importanţă în calendarul popular. Ea cuprinde atât unele dintre cele mai mari motive de frică ale românilor, cât şi unele dintre momentele de bucurie.

Sfântul Andrei este o sărbătoare „de prag”.

 „În calendarul popular este o sărbătoare de mare importanţă, la baza căreia stă calendarul popular şi intuiţia genială a omului arhaic. Aici se găsesc reminiscenţe ale vechiului calendar dacic, noaptea de Sfântul Andrei reprezentând Anul Nou la daci”, susţine etnograful Vasile Munteanu.

Cum superstiţiile au rezistenţa cea mai mare în timp, unul dintre motivele cele mai cunoscute de teamă a românilor este frica de strigoi. De asemenea, se crede că după lăsarea întunericului, strigoii se întâlnesc la răscruci şi se luptă.

Ce nu ai voie să atârni în bradul de Crăciun. Aduce mult ghinion, trebuie să te…

Ce nu ai voie să faci de Sfântul Andrei 2023. Obiceiurile de la care nu e…

Cea mai cunoscută legendă care circulă este însă cea a vrăjitoarelor şi strigoilor care colindă satele.

„În seara de ajun a Sântandreiului nu se doarme, deoarece el este considerat stăpânul strigoilor care părăsesc acum vatra satului şi se dedau la acţiuni malefice: sug sângele celor vii, leagă sau iau puterea bărbaţilor, răspândesc diferite molime, fură mana holdelor şi laptele vitelor, strică taurii, leagă puşca vânătorilor, se joacă cu lupii şi urşii”, scrie Vasile Pistolea în volumul ”Sărbători religioase şi datini la români”, (Editura Marineasa, Timişoara, 2006)

Usturoiul care alungă strigoii

Pentru a alunga spiritele rele, este folosit peste tot usturoiul, de la grajdurile animalelor până la cruciuliţele făcute pe mânuţele copiilor.

”Noaptea de sfântul Andrei este un fel de noapte magică, când ca să se ţină în cumpănă răul se fac diferite gesturi care să protejeze. Unul din ele este faptul că se unge cu usturoi la ţâţâna uşii, la prag, la geamuri, peste tot pe unde în casă ar putea să intre răul. Chiar la grajduri se punea că nu cumva să intre vrăjitoarele, să intre răul.

Se spunea de asemenea că în ajun circulă strigoi, aceştia fiind suflete pedepsite care din cauza unei vieţi nepotrivite sau luată prin violenţă bântuie, şi atunci tot drept apărare se folosea usturoiul, copiilor li se făcea cruciuliţă cu usturoi pe mânuţă, li se făcea de mâncare cu usturoi, cam toate sunt în jurul acestei idei de luptă împotriva magicului negativ”, spune Carmina Maior, muzeograf în cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra din Sibiu.

Noaptea în care fetele îşi văd ursitul

Tot de sfântul Andrei, în unele zone, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă.

Alte superstiţii spun că la miezul nopţii fetele trebuie să stea goale cu o oglindă în faţă şi cu una în spate, şi cu două lumânări aprinse în mână, iar în oglinda din spate vor vedea scene din viitor inclusiv chipul celui care le va fi soţ.

Se mai spune, de asemenea, că e bine ca fetele să poarte usturoi la brâu pentru a atrage peţitorii.

Creştinii care ţin postul Crăciunului au în această zi dezlegare la peşte. De sfântul Andrei nu se piaptănă şi nu se coase şi de asemenea se ia o creangă verde de măr şi se pune în apă, iar dacă înfloreşte până la sfântul Vasile e semn că anul viitor va fi roditor.

În această zi se fierbe şi se împarte grâu, ca să fie recolta bună, şi de asemenea se serbează prin post negru pentru îndeplinirea unei dorinţe.