În perioada postului, halvaua este unu dinre cele mai des consumate alimente. Ceea ce puțini știu este că se numără printre alimentele cu un conținut kilocaloric foarte ridicat.
Termenul Halva provine din limba arabă și este folosit pentru a descrie două tipuri de deserturi:
– pe bază de făină: Acest tip de halva este ușor gelatinoasă și este făcută din făină de cereale, de obicei griș. Ingredientele principale sunt uleiul, făina, zahărul.
-pe bază de unt și nuci: Acest tip de halva este sfărâmicioasă și, de obicei, făcute din Tahini (pastă de susan) sau alte tipuri de unt de nucă, cum ar fi untul din semințe de floarea-soarelui. Ingredientele principale sunt untul de nucă și zahărul.
Halvaua poate fi, de asemenea, bazată pe numeroase alte ingrediente, inclusiv semințe de floarea soarelui, nuci diverse, fasole, linte și legume cum ar fi morcovi, bostani, cartofi și dovleci.
Se recomandă a se consuma maxim 25-30 grame pe zi, deoarece dezavantajele sunt destule: 100 de grame de halva conţine 12-14 grame proteine; 42-47 grame glucide şi 35-39 grame lipide. Şi, cel mai grav, aproape 600 de kilocalorii la suta de grame. Aceste calorii pot fi arse alergând minim 8 kilometri într-o zi.
Consumată raţional, are efecte depurative, antioxidante, tonice şi remineralizante. De altfel, un alt atuu îl are şi în tulburările de memorie, prin conţinutul crescut de lecitină. Până la urmă, foarte importantă e provenienţa produsului şi conţinutul în seminţe de susan, dar recomandarea de bază este şi rămâne consumul limitat de halva zilnic. Excesul se poate transforma într-o veritabilă bombă calorică. Dacă mănânci halva goală până la 30 grame pe zi, nu se depune, dar în combinaţie cu pâinea, tot se depune.