După anul 1600, odată cu „febra aurului” din America Latină, un puhoi de oameni s-a năpustit asupra noului continent în căutarea metalului nobil. Mulți au murit prin jungle sau prin munți și doar câțiva au găsit aur. În schimb, s-au îmbogățit cei care le vindeau lopeți și târnăcoape, cei care le aduceau băutură și le făceau rost de prostituate.
Același lucru, dar la o scară diferită, se întâmplă și în domeniul telefoanelor inteligente. Numai Apple, Samsung și Huawei fac profituri consistente din vânzarea de smartphone-uri, restul cohortei de sute de producători fiind pe minus. Asta nu înseamnă că nu există, însă, și o serie de câștigători secreți ai războiului smartphone-urilor, relatează EvoNews.com.
Foxconn este primul astfel de câștigător. Pe numele său autentic Hon Hai Precission Industry, gigantul taiwanez este cea mai mare companie de asamblare de electronice din lume, în uriașele sale fabrici fiind realizat iPhone. Și nu numai atât, căci, Foxconn asamblează gadgeturi și pentru Nintendo, Hewlett-Packard și chiar și Microsoft. Fondat de către Terry Gou în anul 1974, Foxconn a ajuns acum un conglomerat cu peste 1 milion de angajați și venituri de 141 de miliarde de dolari, fiind inclusă pe locul 25 în topul Forbes Global 500. Foxconn a realizat anul trecut un profit net de 4,6 miliarde de dolari și are active în valoare de 70 de miliarde de dolari.
Foxconn a cumpărat producătorul japonez de ecrane și televizoare Sharp în primăvara acestui an, achitând 3,5 miliarde de dolari pentru două treimi din acțiunile grupului nipon. Sharp este, concomitent, furnizor de ecrane pentru iPhone. De asemenea, a anunțat în anul 2015 o investiție de 5 miliarde de dolari pentru realizarea unei uzine de asamblare în India.
Foxconn a devenit un uriaș profitând de popularitatea smartphone-urilor. Spre comparație, în anul 2007, anul lansării iPhone, veniturile grupului erau de doar 38,1 miliarde de dolari.
Terry Gou este cel mai mare acționar al Foxconn, deținând 12,62% din titluri.
Pegatron este un alt câștigător al războiului smartphone-urilor. Compania face tot gadgeturi, fiind un rival mai mic al Foxconn și câștigând recent o serie de contracte de la Apple pentru asamblarea iPhone. În fapt, Pegatron este fosta divizie de producție a Asus, care s-a separat de către producătorul de laptopuri în anul 2007. Pegatron a înregistrat venituri de 38,2 miliarde de dolari în 2015 și un profit de 750 de milioane de dolari. Compania are 196.000 de angajați și active de 14,5 miliarde de dolari, fiind pe poziția 355 în topul celor mai mari 500 de companii din lume. Pe lângă smartphone-uri, aceasta mai produce pentru alte companii și laptopuri, console de jocuri sau televizoare.
Qualcomm este un alt beneficiar al maniei smartphone-urilor. Compania americană este furnizorul celei mai mari părți a procesoarelor care se regăsesc azi pe telefoanele cu Android, dar produce și modemurile 4G LTE de pe iPhone. Odată cu dezvoltarea telefoniei au crescut ca Făt-Frumos și veniturile Qualcomm.
Acesta a înregistrat în 2015 venituri de 25,3 miliarde de dolari în condițiile în care în anul 2007 acestea se ridicau la doar 8,87 miliarde. Profitul net a crescut și el, de la 3,3 miliarde în anul 2007 până la 5,7 miliarde în anul fiscal 2016. Compania are 33.000 de angajați la nivel mondial și a anunțat recent că va prelua NXP Semiconductor pentru 38,5 de miliarde de dolari. NXP este fosta divizie de semiconductori a Philips, care cumpărase la rândul său Freescale Semiconductor pentru 11,8 miliarde de dolari.
MediaTek este o altă companie de același profil ca și Qualcomm, proiectând semiconductori pentru dispozitive mobile, dar și pentru tot soiul de alte produse electronice, precum DVD-playere. Compania își are sediul în Taiwan și a consemnat anul trecut un profit net de 770 de milioane de dolari la venituri de 6,37 miliarde. MediaTek este specializată în realizarea unor procesoare mai ieftine decât cele ale rivalilor, astfel că produsele sale se regăsesc în dispozitive mai accesibile ca preț pentru consumatori.
Concomitent, Broadcom este un al beneficiar. Compania produce cipurile WiFi si Bluetooth din iPhone, iPad, dar și din Samsung Galaxy S6. De asemenea, o serie de smartphone-uri Samsung din gama medie și cea ieftină utilizează procesoare Broadcom. În fapt, compania Broadcom a fost achiziționată anul trecut de către Avago Technologies, un alt competitor din domeniu, pentru 37 de miliarde de dolari. Aceasta din urmă, însă, și-a schimbat numele în Broadcom, mult mai celebru. Zilele trecute, noul Broadcom anunța achiziția Brocade Communications, un producător de routere, switch-uri și ale echipamente de rețelistică, pentru 5,5 miliarde de dolari.
TSMC este un alt ilustru necunoscut care a profitat de pe urma boom-ului din domeniul smartphone-urilor. Numele său oficial este Taiwan Semiconductor Manufacturing Company, fiind cunoscută și ca Taiwan Semiconductor. TSMC a realizat până de curând producția procesoarelor Qualcomm, aceasta din urmă neavând fabrici proprii.
Însă de când Apple a ajuns la cuțite cu Samsung, Apple a mutat o parte din procesoarele sale către TSMC. Potrivit Fubon Research, TSMC realizează în uzinele sale procesoarele A10 utilizate în iPhone 7. Compania produce de la tot felul de circuite integrate până la cipuri complexe pentru diverși clienți. TSMC a raportat în anul 2015 rezultate financiare record, respectiv un profit net de 9,15 miliarde de dolari, în creștere cu 16,2%, la venituri de 25,3 miliarde de dolari, în urcare cu 10,6%.
United Microelectronics (UMC) – este o companie asemănătoare TSMC, așa-numitele „foundry”, turnătorii unde producătorii de cipuri fără fabrici proprii își realizează produsele. Compania a avut în anul 2015 venituri de 4,45 miliarde de dolari și un profit net de 404 milioane de dolari. UMC a fost fondată în anul 1980, după ce a fost desprinsă din Institutul de Cercetări pentru Tehnologii Industriale, controlat de către stat.
Că tot am ajuns la categoria procesoare, nu trebuie să uităm compania britanică ARM Holdings. Aceasta este compania care a inventat arhitectura procesoarelor folosite pe majoritatea smartphone-urilor și tabletelor, foarte puține utilizând arhitectura x86 a Intel. Circuitul este următorul: ARM dezvoltă arhitectura și licențiază designul cipurilor către producătorii de procesoare precum Qualcomm sau MediaTek. Aceștia își aduc apoi propriile îmbunătățiri și trimit comenzile către fabricile unde chiar se realizează fizic semiconductorii în cauză, precum TSMC sau United Microelectronics.
Mai departe, procesoarele în cauză ajung la producătorii de telefoane. La venituri de 1,48 de miliarde de dolari în anul 2015, compania a scos un profit de 510 milioane.
Pentru a vă face o idee de forța ARM, trebuie menționat că numai în anul 2015 au fost livrate peste 4 miliarde de cipuri cu această arhitectură, din care telefoanele sunt doar o mică parte.
Compania a fost cumpărată în vară de către operatorul japonez de telecom SoftBank, controlat de către miliardarul Masayoshi Son, pentru 32 de miliarde de dolari.
ARM are de altfel o istorie tumultuoasă, fiind fondată de…Apple. ARM Holdings a luat fiinţă iniţial ca o societate mixtă între Apple, Acorn Computers şi VLSI Technology. Înființată în anul 1990, compania se numea atunci Advanced RISC Machines Ltd (ARM), iar Steve Jobs a ales arhitectura ARM pentru Newton, primul precursor al smartphone-urilor moderne.
Datorită faptului că cipurile ARM consumau foarte puţină baterie, Apple a ales această platformă pentru iPod, în 2001, iar ulterior a popularizat-o prin folosirea acesteia în iPhone, în 2007. Ulterior, şi ceilalţi mari producători de telefoane au început să utilizeze această arhitectură. Aşa a apărut o „cursă a înarmării“, procesoarele ARM ajungând din ce în ce mai puternice.
Corning este un alt nume necunoscut pentru oamenii simpli. Și totuși, smartphone-urile de azi vin cu unul dintre produsele sale cele mai renumite: sticla Gorilla Glass, care acoperă ecranele dispozitivelor mobile. Compania americană a consemnat anul trecut vânzări de 9,1 miliarde de dolari și un profit net de 1,33 miliarde. Spre comparație, în anul 2007, când iPhone abia se lansa, Corning avea venituri de doar 5,86 miliarde de dolari și o pierdere de 2,15 miliarde.
Grupurile sud-coreene Samsung și LG sunt doi competitori redutabili în arena smartphone, dar puțini știu că acestea sunt responsabile și pentru multe alte componente care se regăsesc în produsele altor concurenți.
Spre exemplu, Samsung este al doilea producător mondial de semiconductori după Intel și a realizat până de curând producția procesoarelor de pe iPhone. Apple a mutat-o la taiwanezii de la TSMC, dar Samsung produce acum în uzinele sale procesoarele Qualcomm. De asemenea, propriile lor procesoare Exynos sunt acum utilizate și de către alte companii, precum chinezii de la Meizu. Samsung încă livrează memorii RAM și pentru stocare pentru Apple, fiind cea mai mare companie de profil din lume. De asemenea, Apple cumpără și ecrane de la Samsung.
Dar, din cauza proceselor privind brevetele și invențiile, Apple și-a diversificat furnizorii, iar o parte din ecrane este realizată de către LG. Apple este așteptată să treacă de la tehnologia LCD la OLED de anul viitor, iar cele două conglomerate coreene luptă să câștige comenzi de la grupul american. LG a investit numai în acest an 1,75 de miliarde de dolari pentru producția de ecrane OLED de mici dimensiuni.