Mulți dintre noi vrem să ne schimbăm dieta și să mâncăm mai sănătos. Un prim pas poate fi reducerea consumului de zahăr. Cu toate acestea, atunci când mergem la supermarket realizăm, în momentul în care citim etichetele, că până și iaurtul, mezelurile, pâinea sau conservele conțin zahăr. Zahărul a devenit aproape imposibil de evitat, nu lipsește de la nicio masă, și mai grav este faptul că poate crea foarte ușor dependență.
În forma sa naturală, așa cum se regăsește în fructe, zahărul nu reprezintă o amenințare pentru sănătate, decât dacă este consumat în exces, mai ales în forma sa rafinată ce se găsește cel mai frecvent în magazine. Însă motivul de îngrijorare al specialiștilor ține de faptul că zahărul rafinat este prezent în dieta de zi cu zi a celor mai mulți dintre noi.
Dr. Lavinia Luminița Florea, medic specialist diabet și nutriție explică: „Adicția (dependența) de zahăr este demonstrată medical ca fiind la fel de problematică și de reală ca și alte adicții – adicția de nicotină, cofeină, alcool sau amfetamine. Mecanismul prin care acționează este un circuit neurologic care în final duce la eliberarea de serotonină (hormonul fericirii) pe termen scurt și în cantitate mică, dar suficientă ca să fie reținut mecanismul în memoria organismului și repetat reflex datorită unor false semnale de necesitate din partea organismului –cunoscute ca și stări de falsă hipoglicemie sau căderi de energie.”
Cercetări recente arată că zahărul, la fel ca tutunul, poate crea dependență. Eric Stice, neurocercetător la Institutul de Cercetare din Oregon, susține că „zahărul activează creierul într-un mod care amintește de droguri precum cocaina“. Stice a arătat că oamenii dezvoltă o toleranță la zahăr, aproape la fel ca fumătorii și consumatorii de droguri. „Pe măsură ce consumi mai mult zahăr, îi simți efectul tot mai puțin. Așa ajungi să mănânci mai mult ca niciodată.“
În ultimii ani, specialiștii în nutriție au lansat constant avertismente cu privire la pericolele consumului de zahăr. Pericolul pentru sănătate nu îl reprezintă numai obezitatea.
Medicul Lavinia Luminița Florea avertizează că zahărul este un factor declanșator pentru: „toate bolile componente ale sindromului metabolic (diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, boala ischemică cardiacă, dislipidemiile, steatoza hepatică non-alcoolică, hiperuricemia sau guta) au ca și factor etiologic comun acumularea în exces de țesut adipos- clinic manifestat ca supraponderalitate sau obezitate. Consumul exagerat de zahăr poate duce prin acumulare de țesut adipos în exces (dar și prin alte mecanisme) la declanșarea unor boli cunoscute sub denumirea de sindrom metabolic.”
Un studiu publicat în revista Nature arată că excesul de zahăr are un efect negativ asupra ficatului, la fel ca și alcoolul.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat obezitatea boală incurabilă. Stresul și poluarea au un rol important, dar o dietă nesănătoasă în combinație cu un stil de viață sedentar sunt principalii vinovați când se analizează cauzele obezității. Există tot mai multe studii care asociază și consumul de zahăr, tocmai fiindcă crează dependență.
Potrivit ultimelor statistici publicate de Eurostat, România este țara din Uniunea Europeană în care se înregistrează cel mai mic procent de persoane adulți obezi, doar 9,4% (9,1% bărbați și 9,7% femei. Proporția adulților obezi crește treptat de la grupa de vârstă 18-24 ani (1,2%) la grupa 65-74 ani (16%) și coboară la 11,4% în grupul celor peste 75 de ani.
Cu toate acestea, primul studiu privind obezitatea în România publicat în 2015 arată obezitatea este o problemă de sănătate în creștere. Potrivit studiului desfășurat de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii (ORO), 21,3% dintre românii de peste 18 ani sunt obezi, rata crescând de la 9,9% la adulții de până în 39 de ani la 41,6% în rândul persoanelor peste 60 ani.
Diferenţele mari dintre cele două studii s-ar putea datora metodologiei diferite. Studiul ORO a presupus stabilirea indicelului de masă corporală a 2.100 de persoane pe baza măsurării efective de către investigatori a greutăţii şi înălţimii. În schimb, datele Eurostat se bazează pe autoraportarea de către subiecții intervievați a greutății și înălțimii lor.
În ceea ce privește obezitatea infantilă nu sunt dubii – în România, în ultimii șase ani, numărul copiilor obezi a crescut cu 10 procente, la 25%. Astfel, un copil din doi are probleme cu greutatea corporală.
Probabil multe persoane se întreabă dacă zahărul din fructe și legumele bogate în amidon are același impact asupra organismului precum dulciurile. Specialistul în nutriție, diabet și boli metabolice, Lavinia Luminița Florea, atrage atenția că: „Orice fel de zahăr am alege- alb, brun, rafinat sau brut-nerafinat, indiferent cum ar fi el etichetat, din punct de vedere metabolic produce aceeași reacție biochimică de agresiune brutală în organism – reacție de stimulare a secreției de insulină de la nivelul pancreasului pentru tamponarea nivelului ridicat al glicemiei serice –crescut reactiv secundar aportului de zahăr. Din păcate celulele pancreatice secretoare de insulină sunt determinate genetic din punct de vedere numeric- adică ele nu se înmulțesc sau divid, și prin agresiuni repetate intră în moarte celulară, fără a fi înlocuite de altele noi, astfel că organismul în timp se va regăsi în situația lipsei de insulină cu creșterea reactivă a glicemiilor, adică apare diabetul zaharat.”
România se află pe locul 2 în Europa în ceea ce privește incidența diabetului zaharat de tip 2; prevalența acestei afecțiuni la populația adultă este de 11,6 %, adică aproximativ 2 milioane de persoane, iar prediabetul are o prevalență de peste 16 %.
Cea mai eficientă metodă de prevenție a diabetului zaharat de tip 2 s-a dovedit un stil de viață sănătos – alimentație sănătoasă, activitate fizică zilnică, astfel încât să fie menținută o greutate sănătoasă.
O problemă deloc de neglijat este cea a zaharurilor ascunse într-un număr uriaș de alimente. De exemplu, dacă la micul dejun optezi pentru cereale, iaurt și suc de portocale – în momentul în care citești etichetele cu atenție, este posibil să depășești cantitatea de zahăr recomandată pe zi.
Cea mai mare cantitate de zahăr este ascunsă în mâncarea procesată. De exemplu, o lingură de ketchup conține 4 g de zahăr, 100 g de iaurt cu fructe – 15 g zahăr (3 lingurițe), o doză de suc acidulat – 40 g zahăr (aproximativ 10 lingurițe). Zahărul este ascuns în 80% din mâncărurile și băuturile pe care le cumpărăm, sub denumiri precum : fructoză, lactoză, zaharoză, maltoză, glucoză, dextroză, sirop de porumb, melasă, extract din malț de orz și chiar zer praf dulce din lapte. Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, un român consumă aproximativ 21 de kilograme de zahăr anual.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a reafirmat recomandările anterioare referitoare la consumul ideal de zahăr – cu excepția celui din fructe și legume –, care nu trebuie să depășească 10% la sută din totalul caloriilor ingerate. Pentru a evita riscul diabetului și obezității, adulții nu ar trebui să depășească consumul a 50 de grame de zahăr (12 lingurițe).
Limitarea la 6 lingurițe (25 grame) zi pentru adulți și 3 lingurițe (12 grame) pe zi pentru copii ar putea avea beneficii semnificative asupra sănătății. Cu toate acestea, în Uniunea Europeană, adulții consumă în medie 101 grame de zahăr pe zi, în timp ce în America de Sud cifra se ridică la 130 de grame.