Cum îi umilește statul român pe cercetătorii străini care vor să lucreze la laserul de la Măgurele

Procedura anevoiasă, birocratică și legislația necorelată pune bețe-n roate celui mai mare proiect științific din sud-estul Europei, Extreme Light Infrastructure  – Nuclear physics (ELI-NP), sub denumirea sa populară – „laserul de la Măgurele”.

Problema este că statul român nu a corelat nici până acum legislațiile muncii, imigrării, echivalării de diplome și șomajului între ele, iar termenele de depunere a numeroaselor dosare nu lasă suficient timp pentru soluționare, care și așa durează foarte mult timp. Departamentul de resurse umane de la Institutul de la Măgurele face tot posibilul să îi scutească pe cercetătorii de top din străinătate să treacă prin filtrul umilinței din sistemul românesc, se ocupă ei de toată hârțogăraia, însă lucrurile trenează și un an de zile din momentul în care un cercetător străin depune dosarul de angajare până când ajunge pe platforma de la Măgurele, a explicat pentru Vocea.biz directorul ELI-NP, profesorul Nicolae Zamfir.

„Ordinul din 2014 care trebuia să reglementeze problemele a complicat și mai mult situația, nu trece doctoratul până nu trece mai întâi diploma de Bacalaureat, cu foaia matricolă cu notele din liceu, iar acum avem un profesor din Statele Unite care nu are diplomă de Bacalaureat, a dat examenele în anii 1960. Ce să mai echivaleze acum? E absolvent de Harvard, cercetător și noi îi cerem diploma de Bacalaureat. Nu l-am putut angaja încă, suntem de șase luni blocați în birocrația asta. Am mai avut probleme cu un alt cercetător pentru care a trebuit să demonstrăm că nu dăm locul unui străin când putem să-l dăm unui român. Avem cazuri care trenează de un an de zile și, conform legii, ei trebuie să aplice la tot, dar noi le cerem procură și ne ocupăm noi pentru că nu poți să le spui să vină de cinci ori în București să aplice pentru toate echivalările, să depună dosarele. La noi legea e de așa natură că nu poți echivala o diplomă de doctor la Harvard dacă nu demonstrezi mai întâi că ai Bacalaureatul”, a explicat Zamfir pentru Vocea.biz.

„Au fost cercetători extrem de descurajați de situația asta”

Cine sunt cercetătorii care au câştigat premiului Nobel pentru Medicină pe 2017

Patru unversități din România, printre cele mai bune din Europa Centrală și de Est

Șefa departamentului de Resurse Umane a Institutului de la Măgurele, Raluca Stoicea, a explicat mai departe că problema nu este numai echivalarea diplomelor, aceasta fiind doar o parte a birocrației. Problema este faptul că legislația nu este corelată, iar ei încearcă să împace cerințele mai multor instituții ale statului, cerințe care nu au întotdeauna legătură unele cu altele. Practic, în angajarea cercetătorilor străini sunt implicate următoarele instituții ale statului: Oficiul de imigrări, Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED) și Agenția de Șomaj, Ministerul Educației și Cercetării.

„Procesul de angajare este complicat și el include partea asta de echivalare a diplomelor, avem o lipsă de corelare în cadrul legislativ, care se aplică pe diverse segmente care vizează procesul de angajare și asta îngreunează totul și se ajunge la o durată de luni de zile, chiar și de un an, din momentul în care cercetătorii au depus aplicația, până când au fost efectiv angajați. Am avut situații în care angajarea s-a realizat după un an de zile în cazul salariaților indieni”, a exlicat Stoicea.

În momentul în care Institutul de la Măgurele scoate la concurs un post, procedura este următoarea: „Trebuie să anunțăm la șomaj vacantarea acestor posturi și trebuie să obținem de la ei o negație că s-ar fi interesat cineva din România de postul respectiv, sau cineva din UE. Trebuie să mergem la Oficiul de imigrări și apoi să-i ajutăm pe cercetători să obțină echivalarea diplomelor. În momentul în care candidatul aplică la noi, el trebuie să aibă deja echivalate toate diplomele. Spre exemplu, un cercetător senior, care ar echivala cu un profesor universitar, trebuie să-și depună dosarul având aceste diplome recunoscute, însă legea spune că tot concursul trebuie să se finalizeze în 40 de zile lucrătoare, iar candidatul trebuie să-și depună dosarul în 30 de zile de la momentul anunțării disponibilității postului. Diploma de licență și de master, în momentul în care se depune la CNRED, recunoașterea la toate acestea se face cam în 30 de zile, deci nu prea mai are timp să depună la noi dosarul”, a mai explicat șefa de la Resurse Umane.

Întrebată dacă s-au pierdut cercetători, ea a răspuns că „au fost cercetători extrem de descurajați de situația asta”.

„Tot  procesul acesta ar trebui gândit la nivel unitar pentru a atrage experți și oameni de înaltă calificare. Autoritățile române sunt închistate în niște termene și niște rigori excesive, iar în realitate e aproape imposibil să angajezi un cercetător străin într-un timp rezonabil și în condiții în care omul să nu cedeze”, a mai spus Stoicea.

Reprezentanții CNRED: „Domnul director de la Măgurele este într-o confuzie

În ceea ce privește poziția celor de la Centrul Național de Echivalare și Recunoaștere a Diplomelor, Adrian Iordache de la CNRED spune că echivalarea diplomelor nu durează atât pe cât spun cei de la Măgurele.

„Domnul director de la Măgurele este într-o totală confuzie. În România, de mai mulți ani, tot ceea ce înseamnă diplome din UE sau din universități de top din lume se recunosc automat, iar pentru doctorat termenul este de 10 zile, inclusiv cazul cercetătorului american despre care vorbește, dosarele pentru diplomele de licență și master au fost depuse în 1.02.2016 și finalizate de noi în 9 februarie, deci în opt zile. Doctoratul a fost depus o lună mai târziu, în 2 martie și pe 16 a fost finalizat. Asta este procedura automată pentru diplome de top. În ceea ce privește echivalarea diplomei de Bac, e o prostie. Nu se echivalează diploma de Bac. Pentru echivalarea diplomei de doctorat este nevoie și de echivalarea diplomelor de masterat și licență. Dar aceste cerințe sunt ale angajatorului și pentru asta e nevoie numai echivalarea diplomei anterioare”, a spus Iordache.

În momentul de față, la ELI-NP sunt angajați 30 de cercetători străini, iar angajările vor continua până în 2018, când Laserul de la Măgurele va fi pus în funcțiune.